însemn
poema - 10/07/2015 - 15:34.
vreau să respir
așa după cum și laurul este trimis către lumina aia
portocalie de pe fruntea celui ce
plânge
cam asta vreau să fac eu, sincer, te las să
intri acolo (doar cu atenție, și cu pași foarte mici, cumpătați)
adică
pe
ușa aceea pe care nicio cheie nu a
deschis-o vreodată
animus târziu și rece până la iarnă/ animus de iarnă dar
jur
o să îți arăt cheia
o să îți așez în cale globuri verzi, cu păduri de cedri și cu cehi
scunzi ca și pietrele negre, cu scăpărători și lanțuri de flori
și într-unul din amnarele alea micuțe
acolo
o să găseşti sufletul meu.
Comentarii
Numărul de afișări
2349
Penițe
- Pentru a putea acorda o peniță trebuie să fii logat și să fi introdus cel puțin un comentariu sub acest text.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
Acțiuni
- Pentru a interacționa cu textul trebuie să fii logat.
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
nu cred că îmi face prea mare plăcere să citesc „aia” și „alea”. strofele 3 și 4 mi se par mai reușite
aceasta este o poezie modernă, adaptată aşadar, d.p.d.v. al limbajului la cerinţele modernismului, prin exprimarea fidelă, Exactă, Sinceră, a unui tip de discurs liric...
cam de aceea nu ţi-a plăcut, Virgil. nici eu nu aş fi gustat tipul ăsta de discurs acum ceva ani, nu ştiu cum se face, dar acum îmi pare foarte în regulă.
o să mă mai gândesc la ceea ce ai spus, oricum... dacă voi publica această poezie cândva, sau poezii care îmbrăţişază un astfel de tip de limbaj. sunt unele edituri care numai pe modernism marşează, altele, dimpotrivă, nu.
mulţumesc pentru feedback, mi-a înfăţişat o anume orientare a lucrurilor pe care nu o cunoscusem, sau, mai bine zis, de care uitasem, prin îmbrăţişarea unei tendinţe noi de a scrie...
Sincer nu cred că „modernismul” este ceva de căutat neapărat în poezie, în literatură în general, ceva inovație totuși e binevenită... Poema, sunt lucruri care nu se „modernizează” niciodată, uite de exemplu credința noastră ortodoxă... putem noi să o judecăm că e bună sau rea? Să băgăm un „aia” și un „alea” în predici... ajungem undeva? Nu mă înțelege greșit, eu poate că sunt ultimul de pe acest site care să fac apologia tradiționalismului, eu care am fost exclus pentru limbaj vulgar de nenumărate ori și pe bună dreptate, însă există o limită în orice. Iar tu nu poți pretinde că dacă folosești un asemenea limbaj scrii poezie modernă. Asta desigur dacă nu cumva deja crezi că le știi pe toate, atunci uită te rog de ce ți-am scris aici. Cu drag.