off-line
, , 
dudu - 09/12/2015 - 20:36.
nici luni, dar nici vineri, nici floare, nici miere,
nici zbor, nici albastru, nici nuca din zid,
nici zbucium, nici poartă, nici strigăt, nici spaimă,
nici cântec, nici soare, nici pom, nici copil,
nici miez de poveste, nici toaca de seară,
nici rouă, nici zâmbet, nici praful pe tobă,
nici vin, nici țigară, nici jocul cu viața,
nici dor, nici durere, nici bani, nici scântei.
Comentarii
Numărul de afișări
6279
Penițe
- Pentru a putea acorda o peniță trebuie să fii logat și să fi introdus cel puțin un comentariu sub acest text.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
Cine a acordat penițe de aur
Virgil, poema, Mariana - Doina
Cine a acordat penițe ruginite
hialin
Acțiuni
- Pentru a interacționa cu textul trebuie să fii logat.
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
Un text de-a dreptul sâcâitor. În general nu înțeleg cum crede cineva că e o idee bună să repeți orice cuvânt/sintagmă de douăzeci și șapte de ori în opt versuri.
asta v-a deranjat, imi cer scuze!
un text care mi-a sunat simplu si bine. cred ca e un text care depinde de starea de suflet a cititorului.
pentru lectura si sustinere!
care sugereaza o stare. nu e incalcit, ci creaza impresie...
e un text-stare. multumesc pentru apreciere!
... şi totuşi un text care îţi captează atenţia, această percepţie personală a timpului prin prisma plictisului, iscă unele întrebări; privind viaţa ca o călătorie în timp, noutatea, diversitatea fac timpul să treacă mai repede, în timp ce monotonia, plictisul, lungesc clipa, ora, dar usucă inima; când o zi seamănă cu alta, când lucrurile, în virtutea obişnuinţei, seamănă prea mult între ele, viaţa cea mai lungă, călătoria adică, este percepută ca fiind scurtă, inutilă, săracă, o irosire a ideii de timp, o istovire; off line, o senzaţie a timpului pe care îl trăim, "nici miez de poveste, nici toaca de seară"
de analitic interpretat. Multumesc mult!
Mi-a plăcut ideea acestui poem, aș lucra totuși la exprimare, reducând din acei „nici”... nu e nevoie la fiecare cuvânt de câte un „nici”, părerea mea. Uite de exemplu
„nici luni dar nici vineri,
nici floare, miere,
zbor, albastru, nici nuca din zid,
nici zbucium, nici poartă, strigăt, nici spaimă,” etc
e o repetitie poate suparatoare, dar am vrut sa existe (ca intr-o poezie cu rima) un ritm egal. in plus, repetitia aia obsesiva e "cautata", e dorita, e "acolo" pentru ca asa am ales sa transmit ceea ce am perceput la un moment dat. multumesc mult pentru lectura si comentariu!