Amuzându-mă




Sixtus - 10/20/2015 - 08:43.
Când mi s-au tăiat degetele
a curs sânge.
Când mi s-au amputat braţele
curgerea s-a transformat
în valuri.
Abia când am fost despicat
din creştet până-n tălpi
s-a putut observa că
în interior nu era
Nimeni.
Iar eu priveam
din afară
Amuzându-mă
Comentarii
Numărul de afișări
2672
Penițe
- Pentru a putea acorda o peniță trebuie să fii logat și să fi introdus cel puțin un comentariu sub acest text.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
Cine a acordat penițe de aur
Virgil, bobadil, elena istrati, Mariana - Doina
Acțiuni
- Pentru a interacționa cu textul trebuie să fii logat.
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
nu știu de ce am senzația că textul acesta ar fi trebuit să continue, să fie dublu.
În ultima vreme m-am îndepărtat de determinism dar te citesc în continuare cu plăcere.
Amandurora pentru lectura.
Virgil, continuarea textului ar fi redus, dupa parerea mea, intensitatea sugestiei.
Boba, sper ca intr-un text viitor "determinismul" sa dispara (ca si cand nici n-ar fi fost)
eu am primit imaginea... în corp și în ceea ce transcede trupescul, în acea instanță din care ne privim pe noi înșine, din afară... și care chiar s-ar dezice de corp, amuzându-se.
Dar pentru a-i face placere lui Boba am sa postez, asa cum am promis, un text in care ma intreb "Cine se amuza?". Si vor rezulta alte conotatii...
Plângem la micile/marile zgârâieturi, și tăcem, ba chiar facem haz de necaz, la marile dureri. Există în om puterea de autoapărare, de refugiere, de ignorare a unor mari atacuri. Asta văd eu că ai surprins în text. Dar nu neg că m-am gândit și la moarte, la desprinderea sufletului de trup, numai că, în acest caz, ar dispărea poezia și ar înlocui-o anatomia :)