mântuire
LisaClara - 08/29/2016 - 00:56.
ştiam că e toamnă
după cum
se săpaseră în marmura crucii
stoluri de păsări
căci altfel
nimic nu mai era
cum fusese odată
doar bruma încărunţea încă
părul despletit al ierbii
iar
ţie
suflete
până şi ţie ţi-au scurtat aripile
ca să cunoşti surparea nisipului
şi să vii
să te mântui
în mine-napoi
Comentarii
Numărul de afișări
2797
Penițe
- Pentru a putea acorda o peniță trebuie să fii logat și să fi introdus cel puțin un comentariu sub acest text.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
Acțiuni
- Pentru a interacționa cu textul trebuie să fii logat.
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
Bun venit, LisaClara. Textul nu este neaparat prost. Finalul însă nu sună bine. Poate prea multe „să”-uri.
Multumesc pentru urari. Si pentru încurajare. Finalul mai poate fi prelucrat, desigur, ca si întreg textul, poate autorii mai experimentati vor avea ceva sugestii...
Cred că există potenţial, însă lipsa de experienţă este evidentă: cârd de păsări/ genitivele (marmura crucii, părul [...] ierbii, surparea nisipului/ finalul clişeic dpvd tematic (eterna reîntoarcere). Mai citim. Poate.
Multumesc, Adrian. Desigur, "cârduri de pasari" este o formulare nefericita si am modificat. Genitivele pot fi suparatoare, dar, zic eu, de neevitat în contextul ideii mele. Nu vad cum as putea scapa de ele.
Eterna Reîntoarcere...Pâna si Nietzsche s-a plictisit de ea, numai ca a zamislit apoi ceva si mai lipsit de speranta: Supraomul!
Îmi pare bine de atentia acordata. Stima.