cvintet
I
închiși ermetic în mine sînt mii de vulcani
le spun stați cuminți încălzirea globală e un topic
mult prea fierbinte în ziua de azi
și iată docili
se hotărăsc să izbucnească după ce mor
II
în spatele casei
luna se lăfăie plină (și nudă) în fiecare copac
e una din acele nopți cînd poți să înveți algebră numărînd pomii
pudică
luna întinde mîna și se învelește c-o frunză ca eva
III
uităturile noastre trezesc ulii din cuiburi
un urlet pelagic ne face mai mici decît scoica deși
oceanul e mai departe ca cerul
pentru mulți cerul e marea enigmă pentru mine
e locul unde mă nasc
IV
septentrionul ne spală rectiliniu obrajii
devenim vietăți ectotermale pentru o clipă
devenim distanțe insurmontabile legate
cu fir de păianjen
inexplicabile cauze în ierarhia efectelor
V
sub acest camuflaj viața e atît de fragilă încît
nu-ți vine s-o cheltui
îți faci cruce cu limba și speri că în afara afarei
în nexul nexurilor cineva nu tu
altcineva moare
Comentarii
Numărul de afișări
Penițe
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
Cine a acordat penițe de aur
Acțiuni
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
nicodem, întotdeauna există ceva neobișnuit ludic în textele tale. greu de explicat. tipic ție. nu am pretenția a spune că îmi place neapărat dar nici că îl înțeleg. dar văd că e persistent. în orice caz, ceea ce mie mi-a plăcut și chiar consider remarcabil este ultima strofă.
„sub acest camuflaj viața e atît de fragilă încît
nu-ți vine s-o cheltui
îți faci cruce cu limba și speri că în afara afarei
în nexul nexurilor cineva nu tu
altcineva moare.”
în plus, îmi place că nu scrii cu î din a.
Sunt de acord cu Virgil, scriitura este pe alocuri mai greu de decriptat, cu note filosofice grave, însă poate fi uneori foarte plastică, așa cum vedem în tabloul al doilea, pe care îl evidențiez, plăcându-mi îndeosebi:
"în spatele casei
luna se lăfăie plină (și nudă) în fiecare copac
e una din acele nopți cînd poți să înveți algebră numărînd pomii
pudică
luna întinde mîna și se învelește c-o frunză ca eva"
de fiecare dată citesc cu interes, chiar dacă nu reușesc să fiu atât de prezentă! Cu toată prețuirea, domnule!
stilul meu literar s-a cam definitivat, e pe undeva ludic, flegmatic, ironic, nu știu de unde l-am adjudecat. mulțumesc pentru citire și pentru peniță, domnule, pentru prețuire, doamnă.