eminesc
cînd seara mă gîndesc ades la tine
iar zborul fulgilor alunecă pe geam
plutesc alene umbre de zăpezi feline
prin aburi încîlciți în fiecare ram
citesc la focul molcom din chilie
poveștile nefericite de demult
iar în cerdac tresare cîte o stafie
la fiecare trosnet răbufnind prea mult
mi-aduc aminte visurile toate
cu lungile lor prăbușiri în necuprins
cînd nu era nici zi și nu era nici noapte
în miezul nostru înghețat și neatins
doar noaptea mă-nconjoară ca o fiară
și—mi amintește ce-am promis la început
să-mi fac o platoșă din sfînta îndoială
iar dintr-o mie de-ntrebări să-mi fac un scut
Comentarii
ehei... ce ne-am face noi fără casa de culturică.... și tovarășu' de la sindicat...
Elena, eu am scris un comentariu la textul de fata si nici prin cap nu mi-a trecut ca o sa primesc o replica de la tine si nici de la nimeni altcineva decat de la autorul textului pentru ca sincer nu agreez chat-ul cu atat mai putin in subsolul textelor.
Poate te gandesti la asta pe viitor desigur daca nu cumva tu hibernezi de fapt si nu sub vreun pamant ci sub o biata pereche de ochelari
-
tot celui care hiberneazăelena istrati
18 Ian 2017Ai acuzat prin (falsă) generalizare o categorie din care fac parte, m-ai acuzat (chiar jignit) și pe mine... Și tu, și eu suntem români. De aici nu dreptul, ci obligația la replică! Poate că eu am ochelari, dar tu ești orb...
Fără să umblu la substanța conținutului:
cînd seara mă gîndesc ades la tine
iar zbor de fulgi alunecă pe geam
plutesc peumbre de zăpezi feline
prin aburi încîlciți în orice ram
citesc la focul molcom din chilie
povești nefericite de demult
iar în cerdac tresare o stafie
la fiecare trosnet plâns prea mult
mi-aduc aminte visurile toate
cu lunga lor cădere-n necuprins
cînd nu era nici zi și nici chiar noapte
în miezul înghețat și neatins
doar noaptea mă-nconjoară ca o fiară
reamintindu-mi gândul de-nceput
să-mi fac armuri din sfânta îndoială
iar dintr-o mie de-ntrebări, un scut
Numărul de afișări
Penițe
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
Acțiuni
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
Îmi place atmosfera, chiar e puțin eminesciană. Îmi place și finalul. Și titlul. Nu-mi plac aritmiile, care pot fi rezolvate ușor.
Mai mult decât poemul (care e reușit) eu apreciez publicarea în acest spațiu literar a ceea ce aș numi un omagiu elegant adus poetului Mihai Eminescu de ziua sa, lucru pe care, cu regret trebuie să spun, nu l-am văzut în țărișoara noastră dragă deloc azi, 15 ianuarie... darămite să aud, Doamne-feri pe undeva rostită sintagma poetul nostru național! Dar ce mă mai mir și eu ca prostul? Ce ne-a mai rămas nouă acum național în afară de țigănie?
Mulțumesc însă ție Virgil că uite, peste mii de kilometri, pământuri și oceane, păstrezi viu un suflet românesc de care noi, românii de acasă ne dovedim nevrednici.
bobadil... când vei ieși de sub pământul acesta românesc (unde bănuiesc că hibernezi...) și vei accepta să privești în jur va trebui să reformulezi critica pentru ,,românii de acasă” la persoana I. Ieri TVR a vorbit despre Eminescu... probabil că și unele televiziuni comerciale au făcut-o. Mediul virtual a fost plin atât de poezia lui Eminescu, cât și de referiri la documentare sau articole despre biografia Poetului. Iar casa de cultură din orașul în care sunt a avut program special dedicat lui Eminescu- poți vedea fotografii aici: https://www.facebook.com/culturabraila/photos/pb.834865166607916.-220752...
Sau... pur și simplu îl lingușeai pe Virgil și te-am întrerupt?...
Poate că e cel mai important lucru pe care l-au făcut ,,românii de acasă” anul acesta, în memoria lui Eminescu: http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2017/01/15/documentar-15-ianuari...