dimineaţa acelei zile de toamnă
anna - 02/09/2017 - 12:29.
anii trec rostogolindu-se
ca roata unei căruțe pe un drum de țară
le-am pierdut numărătoarea
nu mai păstrez în memorie
decât dimineaţa acelei zile de toamnă
când ai plecat si m-ai lăsat singură
cu moartea mea
la fereastră printre muşcate atârnă amintirile
le îmbrac în grabă pe pielea goală
toate nopțile se contopesc în una singură
lungă cât brațul unei ghilotine
casele se prind prin fumul lor de cer
partea adormită din mine împleteşte ciorapi de lână
cealaltă se mută la capătul străzii
cântă
de teamă să nu se prefacă iar în lacrimă
visul şi să doară
un zgomot de farfurii sparte scutură trandafirii
Comentarii
Numărul de afișări
1565
Penițe
- Pentru a putea acorda o peniță trebuie să fii logat și să fi introdus cel puțin un comentariu sub acest text.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
Acțiuni
- Pentru a interacționa cu textul trebuie să fii logat.
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
Un text frumos și blînd ca împletitul ciorapilor de lînă. Pe mine nu m-ai convins că există două părți distincte în tine, fiindcă am impresia că ești un întreg în această poezie, fără discrepanțe. Starea de ușor extaz indefinit exprimată prin lucruri vagi, cum ar fi dimineața aceea și moartea personală sau contopirea nopților într-una se prelungește prin imagini vii precum roțile pe drum sau ciorapii și sentințe dulci-amare - cum ar fi preschimbarea visului în lacrimă sau scuturatul trandafirului din cauza zgomotului. Experiențe și concluzii profund subiective.
multumesc de comentariul tau generos, Cristina.
cam aberant, dar mereu simt ca in mine exista doua parti care lupta sa-si revendice dreptul de suprematie :)