• O poezie bine “construită”.   Sixtus   10 Februarie 2017
    O poezie bine “construită”. Atât de bine încât construcţia îţi fură vederea şi scapi printre degete poezia. Pacat.  
    la textul   Resurecție

  • poezie matură   Virgil   10 Februarie 2017
    poezie matură
    la textul   Biografie clasată

  • România lui VT   bobadil   10 Februarie 2017
    E Ok așa... acum chiar mă simt in the golden days of România lui Virgil Titrenco... și chiar cred (credeam și pe atunci când marșasem la idee cu texte) că H ar este un spațiu excelent de dezbatere a acestor idei re. românism... pro și contra... diaspora... pro și contra. Până cum, citind și noul comentriu al lui Virgil, din păcte, tot nu pot să-l contrazic, dragă comentatoare... Cred că acum, după atâta timp de la răsturnarea regimului comunist, țara noastră are nevoie să se maturizeze, să crească, democrația este o lecție grea iar din păcate se pare că noi suntem încă departe de a fi priceput ceva din ea. Strada e frumoasă, lumini, cântece... dar ast se potrivește din păcate mai degrabă la un conert Coldplay decât la legislația penală... păcat zic eu, dar merită să mai dezbatem, right? Și, by the way, Virgil, tu nu ți-ai pierdut defel abilitatea de a te exprima în românește, o poți face în cele mai variate feluri, textul de față a fost scris voit așa, telegrafic... Dacă ai comasa câteva propoziții în fraze ceva mai elaborate, mai ARTICULATE, ar fi super OK... dar și așa e OK, de aceea la a treia lectură îi acord și penița zic eu, binemeritată.
    la textul   Mă îngrijorează România

  • Multumesc Cristina, pentru   Trinity   10 Februarie 2017
    Multumesc Cristina, pentru lectura, semn si felul cum ai infipt penita... Sincerely, Cee
    la textul   b u z z

  • prima strofă e relativ   Virgil   10 Februarie 2017
    prima strofă e relativ interesantă și... poetică. strofa a doua se pierde însă în tot felul de lucruri încîlcite. unele poate semnificative doar pentru autor. eu aș fi păstrat numai prima strofă. și nu înțeleg de ce s-a ales titlul acesta „proto-poiesis”. sper că înțelegi faptul că „poiesis” (în greacă) nu este echivalent cu „poesis” din latină. deci, respectînd limba, titlul nu se referă la poezie. am presupus (datorită folosirii a două cuvinte grecești, proto și poiesis) că te-ai referit la limba greacă.
    la textul   Proto-poiesis

  • trenuri vin și pleacă   Cristina Moldoveanu   10 Februarie 2017
    Identificare cvasi-cosmologică a sinelui cu diferența dintre cer și pămînt care ridică iubirea banală și cotidiană, dar unica, la rangul de demiurg (interpretarea mea).  E frumos să credem în ceea ce e frumos și albastru pur. Detectez o ușoară fragmentare a ideii, dar poezia în ansamblu îmi place, mulțumesc și eu pentru mărturisirea ei aici.
    la textul   b u z z

  • Soarele   Cristina Moldoveanu   10 Februarie 2017
    Poem cuminte și ordonat în opinia mea, poate mai puțin reușit ca altele de aceste gen cu care mă obișnuisem. În ansamblu mi-a plăcut. Dar ultima imagine - soarele cu mînere de jad -  mi s-a așezat frumos pe retină și lîngă suflet. 
    la textul   Scrisoare de mulţumire prinţesei celor şapte cocori

  • farfurii sparte   Cristina Moldoveanu   10 Februarie 2017
    Un text frumos și blînd ca împletitul ciorapilor de lînă. Pe mine nu m-ai convins că există două părți distincte în tine, fiindcă am impresia că ești un întreg în această poezie, fără discrepanțe. Starea de ușor extaz indefinit exprimată prin lucruri vagi, cum ar fi dimineața aceea și moartea personală sau contopirea nopților într-una se prelungește prin imagini vii precum roțile pe drum sau ciorapii și sentințe dulci-amare - cum ar fi preschimbarea visului în lacrimă sau scuturatul trandafirului din cauza zgomotului. Experiențe și concluzii profund subiective.
    la textul   dimineaţa acelei zile de toamnă

  • Virgil,   Cristina Moldoveanu   10 Februarie 2017
    Îmi pare bine că ai citit și îmi place cum ai interpretat - sînt de acord cu tine, prima strofă e mai poetică, a doua este un exces de...nervi de primăvară. Da, mă refer exact la poiesis, și bineînțeles că am căutat cu atenție sensul cuvîntului. Este pentru mine o/un poiesis al nivelul biologicului omenesc. Îți doresc din suflet primăvară ușoară și mulțumesc pentru comentariu.
    la textul   Proto-poiesis

  • Lea, tocmai de poetizarea   Virgil   10 Februarie 2017
    Lea, tocmai de poetizarea asta perpetuă mă tem. O țară nu poate trăi din poetizare sau dintr-o perpetuă stare de minirevoluție. România, cred eu, nu are nevoie de „lupi tineri”. România are nevoie de partide politice coerente și civilizate, și de un popor educat politic. Altfel o să rămînă ca un bătrîn de 70 de ani care continuă să se comporte ca un adolescent. E poate amuzant. Dar în esență e tragic. Te duci in downtown LA sau San Francisco și poți vedea astfel de bătrîni homeless care au rămas tot hippies din 1968 primăvara. Se droghează și visează la flower power. Cum să îți spun... să o duci așa o vară poate e ok, poate și două. Unii o prelungesc așa cu adolescența asta poate și un deceniu. Dar după aceea devine jenant și tragic. Cam așa e și cu România. Să tot o ții în revoluții și revolte probabil e ok trei, patru, cinci ani. Poate chiar și zece. Dar după aceea devine jenant. Între timp restul Europei de răsărit s-au adunat fiecare la casa lor și s-au maturizat. Românii încă nici nu știu ce se va întîmpla de acum încolo (vorba unui om politic român contemporan).
    la textul   Mă îngrijorează România