• Andule, controversa este mai   Virgil   28 Februarie 2017
    Andule, controversa este mai bună decît liniștea. Părerea mea este că textul este bun. Nu înțeleg de ce, după ce Hermeneia i-a oferit un spațiu aici Cristinei, ea se supără, tam nesam, pe sat. Mai ales că i s-au răbdat multe ieșiri în decor pe aici. Eu i-aș recomanda să își țină în frîu excesele și să își canalizeze energia în creație.
    la textul   noaptea în care am vindecat luna de pe cer

  • Sincer, nu am înțeles mare   bobadil   28 Februarie 2017
    Sincer, nu am înțeles mare lucru din polemica de mai sus în afară de probabil multă frustrare din partea autoarei care nu reacționează OK la critici... cu atât mai puțin am înțeles penița de aur a D-lui Manolescu, lucru care mă determină să acord prin compensare o peniță rugintă, pentru că acest text este așa, cât se poate de comun la locul său. Și rog Consiliul H poate să considere a șterge ambele penițe și să lase textul așa, simplu, cum e el... un text prozaic
    la textul   noaptea în care am vindecat luna de pe cer

  • Sa-ti raspund sau nu? Doar o   Sixtus   28 Februarie 2017
    Sa-ti raspund sau nu? Doar o intrebare: cu mine, inteleg sau incerc, dar cu Hermeneia ce ai avut? P.S. in rest, asa cum am facut si pana acum, pe scriitoarea Cristina Moldoveanu o voi urmari in continuare. Pentru ca ma intereseaza.
    la textul   noaptea în care am vindecat luna de pe cer

  • Domnule Sixtus, vă rog un   Cristina Moldoveanu   28 Februarie 2017
    Domnule Sixtus, vă rog un singur lucru - să îmi iertați izbucnirea de mînie pe care dvs. nu o meritați oricum. Am dreptate, dar nu trebuia să mă înfurii. În rest, vă ofer cu drag adresa noii mele căsuțe literare, cu texte vechi selectate și tot ce mai scriu în continuare, așa cum aș invita un prieten la o ceașcă de ceai sau la o masă: https://muzelealbe.wordpress.com/
    la textul   noaptea în care am vindecat luna de pe cer

  • Orice, domnule Manolescu,   Cristina Moldoveanu   28 Februarie 2017
    Orice, domnule Manolescu, numai dicteul automat nu. Chiar nu înțelegeți? Știu, în aparență părerea dvs e proastă despre mine, dar refuz să accept sau să cred că dvs. chiar credeți că eu am fost victima dictării automate.  Mulțumesc pentru înțelegere, dacă înțelegeți. Dictarea automată - care ne duce cu gîndul la psihiatrie și boli așa zis, care de fapt nu există, sau la dadasim și suprarealism, sau la științe oculte și paranormale - unde veți găsi că tronează ca obiect de studiu și ca regină, această idioată invenție a intelectualilor ”de dreapta”, numită dictare automată ( pe lîngă multe altele), nu a făcut parte din viața mea. Am fost o femeie săracă și cu drag de muncă, persecutată numai pentru că nu am avut bani de mică - iar dvs. acum, faceți corp comun cu cei care defăimează oameni cinsitiți cum am fost eu ( numită bolnavă psihic deși nu am greșit nimic și nu am avut nici cel mai mic defect de caracter sau boală psihică) , doar în numele intereselor lor de castă. Eu aș fi preferat să mor decît să fac așa ceva. Nu înțeleg de ce trebuia să mă loviți agresiv, eu nu am fost niciodată, absolut niciodată  agresivă și nu m-am înșelat niciodată și nu am jignit pe nimeni. Oricum, nu voi mai reveni niciodată pe Hermeneia, nu are niciun rost. Mulțumescpentru comentarii, dar prefer singurătatea unei ipocrizii urîte. 
    la textul   noaptea în care am vindecat luna de pe cer

  • Am vorbit de  simplitatea   Sixtus   28 Februarie 2017
    Am vorbit de  simplitatea mijloacelor de expresie si nu despre simplismul lor ceea ce este cu totul altceva. Cred ca acum o sa intelegi mai bine com-ul meu la un alt text al dumitale cand spuneam ca "forma", ce parea "lucrata" intr-un fel chiar atractuva, ascundea "trairile" poeziei. Si asta, in ciuda faptului ca ea fusese scrisa dintr-odata, prin dicteu automat, asa cum ai mentionat in comentariu.
    la textul   noaptea în care am vindecat luna de pe cer

  • Sînt foarte bucuroasă că dvs.   Cristina Moldoveanu   28 Februarie 2017
    Sînt foarte bucuroasă că dvs., domnule Manolescu Gorun, ați apreciat această poezie. Cred că aveți dreptate că mijloacele de expresie sînt simple, comparativ cu alte genuri de poezie. Am citit acum unul din prozo-poemele dvs. și îl consider frumos. Sentimentele da, pot compune o poezie, dar poeții sînt meșteri în fierăria cuvintelor, așadar supuși logicii limbii.  
    la textul   noaptea în care am vindecat luna de pe cer

  • Cineva, pe care îl ştim cu   Sixtus   28 Februarie 2017
    Cineva, pe care îl ştim cu toţii, spunea (citez din memorie) că poezia nu e făcut nici din idei şi nici din cuvinte, ci din sentimente. Iată un text în care, după umila mea părere, cuvintele şi ideile se transformă în sentimente. Daţi-mi voie să adaug, de fapt, în ”trăiri”. Şi, ceea ce mai e de subliniate, în ciuda ”simplităţii” mijloacelor de expresie.  
    la textul   noaptea în care am vindecat luna de pe cer

  • da, eu așa scriu acum,   Cristina Moldoveanu   27 Februarie 2017
    da, eu așa scriu acum, respect buchea cărților din tinerețea mea - mi se poatrivește mai mult - știu sigur că nu demult încă erau cărți tipărite, nu mai țin minte editura, după regulile vechi oricum mie îmi place mai mult așa, mi se pare mai firesc și mai sînt unii pe Hermeneia cu aceeași idee, am revenit și eu acasă la mine niciodată nu am putut să spun sunt și sînt mi se pare mai frumos în românește, mai aproape de ceea ce e sfînt ”spera acum” este o exprimare cu iz familiar, consider că se acceptă, îmi aduce un plus de autentic, centrează poezia pe personajul principal, nu pe lună sau stele nu știu drept ce califici tu textul meu, foarte mulți oameni de litere, și din România, consideră poemul în proză o specie aparte de poezie, eu îți recomand să citești de exemplu René Char, sau Cesare Pavese chiar dacă au fost demult la modă, poeți care mie mi-au plăcut mult, se simte influența, dar sînt eu însămi în această poezie sau poem. Sunt destui alții -- și în cazul meu separarea strofelor nu este arbitrară, ascultă de logică versurile sînt poate prea lungi dar poți să ți le imaginezi pe o pagină îngustă, unde ar apărea tăiate și indentate de la sine mulțumesc pentru trecere și semnul de lectură  
    la textul   noaptea în care am vindecat luna de pe cer

  • un text interesant, de stare,   bobadil   27 Februarie 2017
    un text interesant, de stare, însă greu de catalogat în opinia mea drept poezie, asta desigur dacă nu cumva putem considera orice text cu valențe literare drept poezie am urmărit cu atenție diacriticile și sunt perfecte prin tot textul și am făcut asta doar pentru a vedea dacă la final chiar așa ai vrut să scrii... dacă nu e un typo (probabil nu), mie nu mi se pare OK exprimarea spera ea acum în acel loc
    la textul   noaptea în care am vindecat luna de pe cer