Comentarii recente

Virgil,   De fapt de cel puţin zece ani eu susţin cam aceleaşi lucruri. Dar numai în ultimul timp, de când impredictibilitatea pe termen lung (apropriindu-se de ce ape termen mediu) a devenit efectivă şi la vedere pe toate planurile (politic, economic, ştiinţific cu reverberaţii tehnologice în ştiinţele de vârf – fizică cuantică şi astrofizică, inginerie genetică, neurofiziologie, nanotehnologii, inteligenţă artificială, etc.) lucrurile au început să stârnească discuţii aprinse. Inclusiv prin explozia comunicaţiilor care nu prea mai ţin seama de graniţele (artificiale) ale contextelor culturale şi descoperim miraţi că în afara celui Occidental pe care îl socoteam (şi majoritatea dintre noi  încă îl consideră « buricul pământului ») mai există şi altele. Printre ele şi cel Extrem-Oriental în care se vorbeşte cam demult (cam de vre-o 2500 de ani) despre « Reţeaua Indra » reprodusă acum în lumea noastră de toate zilele sub formă de internet şi alte reţele de comunicaţie (TV, telefonie, etc.) şi reţele de deplasare extinsă şi rapidă (vezi, de exemplu cele  de transport aerian care chiar dacă nu transportă direct informaţia, totuşi indirect o face prin cei care o deţin şi participă la tot soiul de întâlniri, astăzi într-o veselie de-a dreptul  frenetică în raport cu trecutul nu prea îndepărtat).   Trebuie spus, în acelaşi context, că pare acum să existe (sau să se manifeste deoarece până acum ea era doar potenţială) şi o aşa numită « cauzalitate globală » care, în backgroundul lumii noastre vizibile acţionează instantaneu producând efecte locale vizibile. Efecte care la rândul lor, devin automat şi cauze. Ori un asemenea lucru se petrecea şi se petrece, după extrem-orientali, aşa cum spuneam, de mult timp (da la începuturile universului şi până acum),  în « Reţeaua Indrea » căci despre o asemene reţea se vorbeşte în: The Avatsaka Sutra” („Flower Garland Sutra”/ „Flower Adornment Sutra”/ „Flower Ornament Scripture”) care este reprezentativă pentru a treia perioadă a Budismului (cea de maturitate) şi care combină, la sfârşitul sec. III şi începutul sec. IV (lucrurile nu sunt, totuşi, extrem de clare) un număr important de scripturi, unele vechi, independente, de diverse provenienţe, combinaţie-sinteză realizată probabil în Asia Centrală când Budismul ajunsese şi în China sub formă de Ch’an (precursorul Zen-ului japonez). Prin urmare Reţeaua lui Indra  se regăseşte în „Avatsaka Sutra” care sună aşa: “”Departe, în Reşedinţa Cerească a Marelui Zeu Indra, există o neasemuită reţea care se întinde indefinit în toate direcţiile, fiind realizată de un ciudat/ascuns Făuritor. Făuritorul … a atârnat câte o piară preţioasă în fiecare nod; şi deoarece reţeaua însăşi este infinită ca dimensiuni şi întindere, numărul de pietre preţioase este şi el infinit … Dacă acum vom alege, în mod arbitrar, una dintre aceste pietre preţioase şi o vom privi cu atenţie vom descoperi că pe suprafaţa ei fin polişată se reflectă toate celelalte pietre preţioase ale Reţelei, infinite ca număr. Nu numai atât, dar fiecare piatră preţioasă se reflectă, la rândul său, în toate celelalte, dar şi în ea însăşi. astfel încât procesul reflecţiei este infinit”.   Nu cumva o asemenea reţea  începe a fi reprodusă, la vedere, printre altele prin mijlocul princeps cu numele de « internet », în lumea noastră de toate zilele? Şi în acest caz să nu mai putem gândi şi acţiona « local », prin neglijarea unor cauze (o infinitate ) care, contextual, să producă un unic efect, deoarece chipurile nu ne interesează decât unele cauze pe care le considerăm principale local,  mergând pe ideea unei « cauzalităţi stricte » uneori liniare? Nu se ajunge astfel azi la începutul unei « cauzalităţi  » globale chiar la nivelul lumii noastre vizibile,  imposibil de controlat « raţional » ca până acum  de către om ci numai printr-o nouă « raţionalitate »? Ori această nouă raţionalitate ţine seama tocmai de efectele cauzalităţii globale. Una dintre căi (sunt sigur ca nu e singura) pare a fi Zen-ul (voi argumenta altădată) bazat pe o întreagă logică „budistă” – a Se vedea, de exemplu, Scherbatsky, Biddhist Logic, Dover Pub. Inc., prima ediţie apărând în 1962, ca acum să ajungă la a nu ştiu câta care ocupă „Top Ten-ul” domeniului. Logică perfect „logică” ca şi cea aristotelică de exemplu (dar plecând de la alte principii).   Cutia Pandorei a impredictibilităţii (aparente) a deschis-o Fizuica Cuantică. Cum tot aşa Galilei şi Newton a deschis calea cauzalităţii stricte (uneori lineare) tot aparente. Nefericirea şi “bulversarea” care ne apucă astăzi se datorează faptului că o asemenea cauzalitate strictă, care se manifestă cu succes şi neîngrădit la nivel super-macro (cel al stelelor, sistemelor planetare, galaxiilor), am crezut că poate fi aplicată cu aceleaşi rezultate şi la nivel macro, cel al lumii noastre de toate zilele. Fără să realizăm că acest nivel este format dintr-o mixtură: una macro, inanimată, similar cu cea super-macro unde liniaritatea cauză-efect continuă să guverneze şi una să-i zic, în lipsa a ceva mai bun, “super-micro” (care se subîntinde de la materia elementară animată până la om şi diversele asocieri ale acestuia/grupuri/contexte culturale etc.)  unde cauzalitatea din domeniul cuanticului pare a fi şi aici la ea acasă.  

Gorune, în urma citirii acestui text întrebarea mea este următoarea: deci tu vrei să spui (sau mai exact) teoria Matricei S vrea să spună că de fapt relația cauză-efect este doar o iluzie? Sau un construct post-eveniment? Îți dai seama că o astfel de idee este extrem de revoluționară (dacă nu chiar rebelă). Sau vrei să sugerezi că "încrederea" în fenomenul cauzalității trebuie să fie ceva mai temperată și să nu fie atît de "religios" îmbrățișată precum a făcut-o modernismul? Mai mult decît atît. Dacă ideea aceasta ar fi corectă (sau uniform validă) atunci legile fizicii (ca și multe alte legi naturale) pur și simplu ar înceta să mai fie legi. Ar fi numai niște observații ale unor fenomene care se întîmplă să semene. 

Virgil, constatarea ta (care nu e reproș, dacă ar fi fost reproș nu aș fi scris ceea ce I am about to write here) are o problemă de consistență logică dpmdv. Cum pot să nu dau doi bani pe ceva care mă include de ... habar n-am exact! dar sigur binișor de mai mult de zece anișori. Singurele variante pe care le văd eu... ori zici că sunt un megaloman căruia îi place să se audă vorbind pe aici sau un sado-masochist căruia îi place să o ia în freză online... există o a treia varinată fără atac la persoana mea de care nu m-am prins eu?

Oricât am încercat nu am putut percepe comentariul lui Virgil altfel decât so bullish sau cum s-o fi zicând ca să priceapă un gălățean plecat în california care trebuie să calce din când în când pe greblă ca să-și amintească cum se numește. Dudu ți-a răspuns așa frumos ... iar cât privește paginarea, citește siajele vs textul ăsta și ne mai auzim la post restant desigur dacă mai ai chef