Comentarii recente

Faptul ca bobadil nu înțelege ce înseamnă „Pagina Atelier” pe Hermeneia este problema lui personală. Și nu este sub nicio formă un argument că situația de față ar trebui schimbată. Este datoria fiecărui membru Hermeneia să citească, să înțeleagă, să își însușească și să respecte regulamentul. Ce altceva mai mult ar trebui să fac eu? Să pun billboards pe străzi în București cu citate din regulamentul hermeneia doar ca să fiu sigur că pînă la urmă ajung să le citească și membrii hermeneia?..

Felicitări pentru comentariul care (i)luminează textul! M-a pus pe gânduri și admir demersul reflexiv din spatele textului. Eu chiar m-aș bucura de un text care să dezvolte ideile din comentariu.

    Ai dreptate cu această primă interpretare. Dar…   Acest text s-a dorit a fi polisemantic, făcând parte dintre metaforele „transemantice” (despre care am mai vorbit pe aici şi voi mai vorbi), adică cele care permit cititorului să  (îşi) propună singur o semnificaţie a „termenului lipsă”, metafore care sunt distincte de tipurile „revelatoare” şi „plasticizante” (Blaga) sau  metaforă „moartă” şi metaforă „vie” (Ricoeur). Dar a dori e una şi a realiza, e alta. Poate, de această dată, nu. Se va vedea ulterior de ce.   O poveste Zen se aproprie de interpretarea ta.    Al şaselea Patriarh Zen, Maestrul Hung-Yen (Gunin) dorea să-şi desemneze succesorul. Pentru aceasta a cerut discipolilor să compună, oricare dintre ei, o ştanţă. Shen Hsiu, considerat de către toţi discipolii ca fiind cel mai înditruit să-i succeadă Patriarhului, a scris:               <i> Corpul nostru este arborele bodhi,             Mintea noastră – o oglindă strălucitoare, Cu grijă le scuturăm şi le ştergem întruna, Ca să nu lansăm praful să se depună pe ele.</i>   În replică, Hui-Neng (Eno) a spuns:               <i> Nu există arborele iluminării (bodhi),             Nici rama oglinzii strălucitoare,             Cum, intrinsec, totul este vid,             Unde s-ar putea depune praful?</i>   Şi a devenit, ulterior, a şaptelea Patriarh Zen.    Mult timp după de am scris textul meu „Self” mi-am reamintit că, în urmă c cu şi mai mult timp, citisem povestea de mai sus.   O altă interpretare, care pare a fi doar o diferenţă de „nuanţă” (dar această diferenţă este extrem de importantă), o propune, indirect, Nagarajuna (unul dintre cei mai importanţi precursori ai <i>Logicii Budhiste</i> care a introdus <i>Tetralema</i>.  Spre deosebire de <i>Logica Occidentală</i> cu trei valori: „adevărat”, „fals” şi „terţ inclus [şi adevărat şi fals]”, dacă nu se merge pe ideea „terţului exclus”, Tetralema mai introduce  şi valoarea „nici fals nici adevărat”). O interpretare, plecând de la Nagarajuna, mi se pare extrem de interesantă. Nefericirea este că în cadrul spaţiului redus al acestui comentariu nu o pot dezvolta. Poate o voi face altă dată într-un text separat.   În fine, o altă interpretare se regăseşte de această dată în contextul nostru cultural. Ea aparţine lui Thomas Metzinger (<i>The Ego Tunnel: The Science of the Mind and the Myth of the Self,<i/> 2009). Din păcate nici aspra acesteia nu mă pot opri, din motive evidente, deşi aş dori-o. Dar şi de ea se aproprie cele afirmate de Elena.   Şi sunt sigur că mai pot să apară o mulţime de alte interpretări.   Ce mă interesează în cadrul discuţiei pe marginea textului meu, ar fi emiterea, de către eventualii comentatori şi a altor interpretări decât cele sugerate anterior. Şi aceasta deoarece textul „meu” nu este decât o pastişe a splendidei ziceri care aparţine lui Hui-Neng.    

Da, ai dreptate, Virgil. Să știi că și eu mă gândeam că ar trebui să le diferențiez cumva. Pe Hermeneia veche le numerotam... dar și alții ar putea face la fel și ar fi confuzii. Se știe că haiku-urile nu au titlu, dar am alte două idei, chiar trei: 1.un subtitlu în paranteză; 2.adăugarea unui cuvânt potrivit după o cratimă; 3. primul vers să fie subtitlu care să fie scris în același câmp cu titlul. (Am verificat: subtitlurile scris în câmpul aferent nu apar în lista de poeme publicate la profilul userului.)  În cazul de față: 1. Haiku (secetă); 2. Haiku - strop de cer; 3. Haiku - Secetă mare;  Aștept soluția cea mai bună. Deocamdată am ales varianta a doua.