• Ei bine   bobadil   22 Noiembrie 2015
    Ei bine, văd că îți vine greu să accepți o critică lipsită de orice atac la persoană, sincer, nu te cunosc și nici nu cred că îmi doresc. Dar răspunsul tău cred că mă îndreptățește, cu justificarea din comm-ul meu anterior, ca acum chiar să apăs pe votul negativ. Oricum, am râs la „țâfne de țațe sclifosite” de m-am prăpădit. Nu cred că aș fi în stare să scot din mine așa o răbufnire de revoltă de babă expirată nici dacă așa avea 50 de ani mai mult decât am acum și toți petrecuți într-un azil de bâtrâni din zona Bârladului să zicem.
    la textul   sângele zăpezilor ei…

  • Scuzata fie-mi curiozitatea   Sixtus   22 Noiembrie 2015
    Cne-i querida si care-i ideea textului ?
    la textul   querida

  • trimiteri   elena istrati   21 Noiembrie 2015
    Îmi place să cred despre cei care se opresc aici că sunt persoane care au cultura generală și un coeficient de inteligență superior. Ori, cel puțin, nu au țâfne de țațe sclifosite...
    la textul   sângele zăpezilor ei…

  • cred că folosești prea multe   bobadil   21 Noiembrie 2015
    cred că folosești prea multe trimiteri, acestea derutează lectura și, în loc să o simplifice dimpotrivă, o trimit într-o zonă în care este nevoie să faci apel la minte, la inteligență, la știință etc... am mai spus asta și la sixtus, cel puțin eu nu agreez acest gen de poezie-ghicitoare care parcă vrea să pună în lumină erudiția autorului (autoarei) în defavoarea altor nenumărate aspecte pe care un cititor (o cititoare) le-ar putea descoperi într-un poem. Votez cu minus (dar desigur, nu apăs pe buton)
    la textul   sângele zăpezilor ei…

  • sper că îți dai seama, virgil   bobadil   21 Noiembrie 2015
    sper că îți dai seama, virgil, în momentul cînd cineva îmi spune primul „părerea mea este că interpretarea ta nu comunică nimic despre o problemă a textului ci mai degrabă comunică o suspectă tendință spre scatofilie în ceea ce te privește” iote că nu mă pierde ca partener de discuție și știi de ce? Ia ghici că tu le știi pe toate de parcă ai fi mafalda. Iar despre discuție, sincer, când faci așa, mai că nu îmi doresc un așa partener. Dar nu pot minți, îmi doresc discuțiile cu tine și respect punctele tale de vedere pentru că au consistența lor. Eu uneori (poate prea des) fac pe bufonul, dar tu știi asta deja. Însă bufonul are atenția trează
    la textul   sînt un tată vitreg amintirilor mele

  • sper că îți dai seama,   Virgil   20 Noiembrie 2015
    sper că îți dai seama, bobadil, în momentul cînd cineva îmi spune „adică dpmdv ai putea fi exact pe dos având o suspectă înclinație spre partea din spate” fără absolut niciun motiv, mă pierde ca partener de discuție.
    la textul   sînt un tată vitreg amintirilor mele

  • Ideea bună este conținută în   bobadil   20 Noiembrie 2015
    Ideea bună este conținută în titlu, nu vreau să mă lansez într-o polemică cu Gorunul aici pentru că a venit toamna și mi se pare că i s-au cam îngălbenit frunzele, aștept cu interes primăvara, renașterea. Virgil, explică bobadil, că d-aia e bobadil, ca să explice. În prima strofă avem de-a face cu o contradicție „sui-generis” între „niciodată” și „nici măcar”... ca și cum masa de crăciun ar fi o excepție de la „niciodată”, de aceea făceam și referire la abuzul de limbaj, abuz care denotă o sărăcie a mijloacelor poetice autentice. În legătură cu privitul reciproc, ai spus chiar tu că sună la o adică „puțin pleonastic”, eu spun din nou că este un abuz de limbaj care denotă o sărăcie a mijloacelor poetice, o folosire rudimentară a limbii române în poezie și, da, recunosc, este un lucru extraordinar ca un om care nu mai trăiește în țară de atâția ani să scrie totuși românește, eu unul nu pot fi convins așa de ușor. Ne privim reciproc, ne iubim reciproc, ne tutuim reciproc la urma urmei, ne reciprocăm reciproc și cu asta basta. ... iar dacă nevoia aia dureroasă asociată cu senzația pe care a avut-o cine crezi? insăși „viața” ți se pare ok atunci nu mai am ce să adaug. Iar dacă nu vrei să rescrii această idee excelentă din titlu, e treaba ta. Mie unuia sincer mi s-a părut mereu mai greu să îmi pun titluri la texte, se pare că tu ești exact pe dos, îți vine greu să pui texte la titluri, adică dpmdv ai putea fi exact pe dos având o suspectă înclinație spre partea din spate.
    la textul   sînt un tată vitreg amintirilor mele

  • ok, poate că nu mai știu eu   Virgil   20 Noiembrie 2015
    ok, poate că nu mai știu eu bine limba română (deși mă îndoiesc), dar nu înțeleg mai nimic din așa zisele argumente ale lui bobadil. unde este contradicția sui generis în ce privește masa de crăciun? eu văd (totuși) o distincție între a nu adăposti, hrăni, etc (pe de-o parte) și a accepta la aceeași masă cu tine de crăciun (pe de altă parte). nu văd contradicția. poate explică bobadil. apoi, chestia cu privitul reciproc mi se pare realmente un fel de nod în papură. poate suna puțin pleonastic dar expresia se folosește în limba română și probabil e un fel de a sublinia simultaneitatea gestului. a spune „ne privim simultan” sau „ne privim în exact același timp” ar suna cam artificial în opinia mea. nu văd absolut nicio problemă cu „ne privim reciproc”. în ce privește ultima parte, părerea mea este că interpretarea ta nu comunică nimic despre o problemă a textului ci mai degrabă comunică o suspectă tendință spre scatofilie în ceea ce te privește. și nu, textul nu mai trebuie lucrat. nu că m-aș încăpățîna prostește dar cred că mai degrabă tu ai o problemă (nu intenționez să spun mai multe despre ea) de care trebuie să te ocupi. și problema asta nu are în esență nicio legătură cu textele mele.
    la textul   sînt un tată vitreg amintirilor mele

  • Hai,   Sixtus   20 Noiembrie 2015
    Hotaraste-te, Boba. Ideea unui text n-are ce cauta in poezie. Poezia, dupa umila mea parere, este sugestie si nu idei clare care pot fi expuse in texte de alta natura decat cele poetice. Esti amabil sa ne spui si noua clar care este odeea aia de-i buna in acest text de-l epuizeaza odata ce ai formulat-o?  In rest, unele dintre observatiile tale referitoare la cele spuse si modul in care sunt spuse mi se par corecte.
    la textul   sînt un tată vitreg amintirilor mele

  • Hei, Boba, Boba,   Sixtus   20 Noiembrie 2015
    Orice text poetic, cat de cat acceptabil, este o enigma si nu o ghicitore cu raspuns univoc. Sunt suficient de lucid ca sa pot aprecia cand un text, chiar si al meu, este poetic acceptabil sau nu. Si acesta eu zuc ca este. Referitor la alte texte din ciclul "self", chiar tu, marele cunoscator, le-ai votat cu plus. Daca te-ai inselat, sa-ti fie de bine. Recunosste insa ca si in acele cazuri textele au fost de vina. Observ ca, de la un timp, organul tau poetic (de percepie) a cam intrat in depresie. Se mai intampla. Nu te nelinisti. Nimic nu dureaza.
    la textul   Nimeni