în umbra părului tău

imaginea utilizatorului anna

la ce s-ar gândi o fereastră
întruna pândită
la ce un pântec de odaie
rămas nepângărit
la ce și-ar pierde vremea un ceas
răstignit pe încheietură
așteptînd
sau prefăcându-se că așteaptă
ora surdă
despletirea unui semn orbitor

târziul acesta
parcă ar fixa dindărătul perdelei
un soare pensionat
o lumină nemișcată
vecină cu bolovanul mitului
cu umbra părului tău

și nu dădusem cezarei noapte de noapte
bumerangul de viață
și-l așteptam între două țigări îndepărtate

de-atunci au trecut douăzeci de cuvinte
mai lungi
umbra a-ncărunțit

piatra lui sisif te-ascunde
și-ți poartă numele

Comentarii

prima strofa parca vrea sa spuna ceva. celelalte - vorbesc in gol.

Curată parafrazare... la ce mi-aș pierde vremea...?!

dorin, prima strofa voiam sa faca doar o introducere intr-un ireversibil "tarziu", eu mizam de fapt pe unele imagini din urmatoarele strofe: imaginea "cuielor in pragul de apa" sau "pantofii care uita pragul unui dormitor ... " incercam sa redau o stare vecina cu o geografie a neputintei si a acceptarii in acelasi timp, dar daca tu crezi ca ea "parca" spune mai mult decat celelalte, e poate doar semn ca pe aici pe la mine inca mai bantuie fantomele unui curent vetust, de care crede-ma tot incerc sa fug :) ma bucur ca treci si-mi spui parerea ta, iti multumesc!

alma, tare sec comentariul tau, scuza-ma daca nu am inteles mare lucru... nu vreau sa-ti pierzi vremea si mai mult, de aceea nu te mai intreb concret, la ce faceai aluzie cand vorbeai de "parafrazari"... multumesc de semnul lasat, desi... daca eu te-am dezamagit cu aceste versuri, tu ai facut la fel lasandu-mi acest comentariul, ma intreb retoric bineinteles, de ce oare considera oamenii talentati, sincer eu te-am considerat mereu un model nu doar in ale scrisului, ca aroganta e mai potrivita decat argumentarea unei pareri...

"dormitor astral"... memoria aceasta a pragurilor e in sine o chestiune foarte serioasa, un soi de schematizare a perceptiei intr-un univers bidimensional, un fel de turtire a pasiunii... dar "astral" e total nepotrivit. As mai lucra strofele 2 si 3.

multumesc vladimir, ti-am urmat sfatul si am incercat sa rescriu, intr-adevar prima strofa nu era scrisa in tonul celorlalte... ma bucura semnul tau!

Nuta, poemul tau are pasaje emotionante care fara doar si poate arata un potential liric pe care il ai ascuns pe undeva, printr-un sertar. Eu insa ti-as recomanda sa incerci sa scrii mai degajat, mai aerisit, sa eviti o anumita imbacseala de metafore si simboluri care fac lectura in aceasta epoca moderna extrem de greoaie. Nu vreau sa intelegi ca eu as fi adeptul scrierilor fracturiste and such, dar nici asa "prea devreme tarziul acesta"... inca din titlu strecori un patetism care, te rog sa ma crezi ca-ti spun din suflet, nu mai spune nimic unui cititor de azi. In rest, un poem bun, am retinut de aici cateva constructii pline de seva si de miez cum ar fi "pantec de odaie ramas nepangarit" dar sunt mai multe. Iarasi ti-as recomanda sa eviti inversiunea epitet-substantiv pe care a distrus-o limba de lemn comunista "catifelata incheietura" sau "nemiscata lumina". Crede-ma, poemul suna mai bine si daca pui substantivul la locul sau. Poti eventual sa legi apoi altfel versurile. Te mai citesc, Andu

...Prima unitate mi se pare esența textului. Ce urmează parcă este o logică derulare e aceluiași nucleu, dar nu știu dacă și necesară. A.A.A pi es: într-una ( versul doi) se screi fără cratimă

screi- - scrie

bobadil, eventualul meu potential liric ( daca exista ) intr-adevar de cele mai multe ori sta ascuns intr-un sertar, cand deschid sertarul el iese si se aseaza in pagina asa cum vrea el, nu cum doresc eu ... alaturi se mai gasesc si metafore si simboluri la care prea mult "tineam", dar te asigur ca inteleg exact ce-mi spui si stiu ca ai dreptate, o sa incerc sa ma debarez de ele, de fapt am inceput deja doar ca ... drumul e lung, vremea putina... :) iti multumesc si ma bucur de cum te-ai aplecat supra acestui text, o sa incerc sa renunt si la inversiuni, da, realizez ca de fapt ele nu aduc nimic nou, din contra...

multumesc Adrian de sesizare, am corectat! s-ar putea sa ai dreptate, prima strofa s-a scris de fapt singura poate de-asta are alta curgere, la celelalte am "muncit" mai mult... de fapt eu simteam necesara o continuare a ideii, de-asta nu m-am oprit dupa prima strofa... ma bucur ca ai trecut pe-aici!