Thorkild -
Lucid dreaming
zgomotul gâlgâind în timpane
așa cum numai o poezie patriotică
recitată de un copil coreean
în cinstea marelui, minunatului, eternului
îți poate tortura aglutinat creierii
apoi un apus ca o limbă de plasmă
lingând peisajul distorsionat de căldură
amețeala soldaților scoși la muncă
muncitorii beți fericiți că ziua de lucru
a mai trecut o dată fără incidente
și miezul orașului calm
ca o pictură de dali
simți cum curge liniștea
prin venele calde
ale bulevardului?
Poezie:
Comentarii
alma -
Interesant, da. Ironia din începutul textului parcă nu prea merge cu finalul de la care așteptam altceva. Ce cred că este de reținut, ideea din: "...ziua... a mai trecut o dată "
Thorkild -
Tocmai asta am vrut, să topesc ironia gradat până la înlocuirea zgomotului infernal de peste zi cu liniștea. Mulțumesc de trecere și cuvinte!