crucile

imaginea utilizatorului francisc
francisc -
I. stigmatul

Experiment literar: 
poezie vizuală

Comentarii

Sapphire -

Dorin, până la urmă, dincolo de idee și de realizarea ei (ieșită din tipare, așa cum m-am obișnuit), mi se pare foarte sugestivă prima "parte", în special "mă voi ascunde de la fața ta și voi fi neiubit și fugar pe sânul tău...". Parcă mai apoi se pierde din intensitate, din descătușarea cu care ne-ai oferit primele imagini. Mă gândesc că pe undeva e apăsarea, întunecarea de "după"... poate așa și trebuie să fie...

solomon -

iar bun. catharsis cu proiect si desfasurator. decupajul unui ritual de curatare. auto-sacrificul carnii, ofranda zeului spirit. a iesit.

vladimir -

Exprimare inedita formal dar in aceeasi matca a exprimarii cu care ne-a obisnuit de la o vreme autorul... interesant modul in care utilizezi conectorii logici, intr-un mod care nu enerveaza (ma refer la excesul acestora) ci mai degraba induc ideea de continuitate, de lipsa a sincopelor. De la o vreme imi aduci aminte de Cantarea Cantarilor... asta zic eu ca e de bine :)

francisc -

sapphire, deschiderea oferita de prima propozitie sugereaza un discurs amplu care o sustine, prin partea a 2-a, asemeni unei curgeri ...in sus. astfel se explica apasarea de care vorbiti. ce se intampla insa daca rastorni crucea? solomon, intr-adevar, auto-sacrificiul implica o accepare, o ataraxie care permite trecerea de la carne la spirit si invers. cred ca descartes ar fi multumit de rezolvarea poetica a comunicarii celor 2 substante. mi-a iesit, recunosc, la limita. ma bucura prezenta ta aici acteon, e bine. ai identificat una din mizele textului, ceea ce putea crea senzatii de diluare sau pierdere din intensitate. de la o vreme, aud muzici colorate. multumesc

Sapphire -

Francisc, eu aș spune că aș face asta doar dacă aș fi Pavel. Asta dacă nu cumva era doar o întrebare retorică. Curgerea de pe cruce e oricum în sus, nu-i așa? Și nu am spus că nu-i susținută deschiderea, ci doar că e mai întunecată și că transmite pe altă intensitate partea a doua. Desigur, sunt doar percepțiile mele subiective, poezia este foarte frumoasă așa cum este.

francisc -

sapphire, e logic asa: prima parte releva un univers unde violenta sacrificiului asigura, prin verbele "tari" utilizate eficienta discursului si taierea imprejur a cuvintelor. astfel, daca prima parte e aruncarea, a doua e culegerea rodului, care, fireste, implica o alta dimensiune si o alta tensiune, de alta factura, dar de aceeasi intensitate. intrebarea finala reia ciclul, relevand continuitatea curgerii sus/jos a sensului a ceea ce numim faptul de a fi. multumesc ptr. apreciere

alma -

E deosebită realizarea experimentului vizual. Am apreciat scrierea atentă, cu migală parcă, a fiecărei strofe (e straniu să scriu strofe aici). Cred că un singur cuvânt e rupt din context: "stomacul" (aș fi scris "pântecul", păstrând același ton).

francisc -

alma, am fost atent ca de obicei ptr. a nu irosi cuiele si nici lemnul. ce va sa vină va veni daca si numai daca iesim afara si intindem bratele. moartea e o nastere si invers. buna sugestia ta, ma voi gandi multumesc ps: dane, daca ma vezi acum si vorbesti aici, cu siguranta voi fi cu tine in rai.

hecatonhir -

dorine, am tot tocit textul tău, iar tu știi asta. psalmistul din tine grăiește limpede pentru cele sfinte. iar când decorporalizarea va ajunge fratele tău, regele tău îți va da tronul. te-ai refăcut în tine. și raiul.

francisc -

dane, cuvintele tale mi-au amintit de duminicile in care cantam in corul bisericii cu fratele meu. te ține vocea? ia loc aici, multumesc

Aritmosa -

Îmi place costructul ideatic și jocul de-a de-re-sacralizarea. Stilul acesta combinat (text, grafie, culoare) are un puternic efect mnemonic. În partea verticală, acolo unde apare “mă vor scoate afară ca o perlă neagră”, oare că ai vrut să spui “mă vor scoate ca pe o perlă neagră”? Pentru că așa cum este se înțelege că aceia (subiectul) care mă scot sunt “ca o perlă neagră” și nu cel care este scos (complementul direct), ceea ce m-ar purta în alt plan, diferit față de restul poemului.

francisc -

aritmosa, credeam ca nu mai treci pe la mine. ai vorbit frumos aici. despre problema amintita cred ca fiecare va intelege asa cum trebuie. multumesc si te mai astept.