dorin cozan e trist în această după-amiază de vară. a masticat un morcov, dar melancolia nu îl sloboade...mi-e drag, așa, umărul bărbiei lui are ceva din semeția elenului. o, Tristule alb, ce ai?
- nu știu ce am…prorocește
dorine, tu știi. eu nu pot decât să te iubesc
-dar tu tu nu mă iubești. sunt așa ….sunt urât
dar frumusețea sufletului tău? dar scuarul în care te-am luat de mână și am aplecat ochii suav? îți amintești ce frumos era totul? Suavul meu …
uite
dacă ții la mine
în adâncul tău
da
vreau
da
emoticons
dorin cozan a supralicitat aici dezavuarea limbajului printr-o subtilă și calmă acalmie a textului care îi permite –magariul- o persiflare a iubirii iubirii în numele unei hermeneutici culturale al cărei ocol –în sine și pentru sine- refuză trimiterile și cazuistica temporalizatoare. el, mai mult decât el, este frumos. are un anume stil și o anume matrice stilistică datorită cărora, cel puțin pentru mine, este profound. mă dor crucile lui. oare de ce vrea el emoticoane?
-o, pentru că puterea toiagului meu e voința de voință. te condamn la libertate. vreau să vreau și tu să vrei tot ce e mai bun pentru mine. altfel, mă împușc
dacă ai ști de când aștept să te întâlnesc, omule. vrei tu să mori –să mori tu? - por l`amour dell`artes liberales? observi, sper, tandrețea ironiei mele care se varsă toată peste tine, cu drag...
*
dorincozan a terminat de citit textul. el, hypertextul, întreabă acum cu strângere de miocard: mă comentez sau nu?
Comentarii
Sapphire -
Nu-mi place titlul, cred că puteai fi mai inspirat. În rest, un exemplu reușit despre cât de mult te poți desfășura "literar" pe marginea oricărui subiect, cu naturalețe, ironie și humor, și poate cu folos pentru cititori și de ce nu, autor. Nu te-am mai văzut în această ipostază, am savurat textul, hypertextul ș.a.m.d. În fragmentul "cel puțin pentru mine, este profound", ai sau nu un typo? Comentați, spuse vocea din off. (sau din ooof).
francisc -
am schimbat titlul, revenind la cel ales ieri. ironica mea, oarecum -oarecum?- nativa (nativa etc.) ma ajuta sa fiu mai bun. uneori, ma abtin. uneori. multumesc. ma bucur ca ti-a placut
nepotul lui rameau -
stai ca interviu cu mine insumi am scris si eu la concurenti si m-au luat peste picior dar nu asta e problema ci zborul peste cuibul de cuci care se termina al dracului de prost daca ma gandesc . imi aduci aminte de o scena la Jerusalem cand o turista electrizata de Via Dolorosa se trantise pe caldaram intre coji de banane si coji de seminte scuipate in prealabil de o cultura moderna si striga : ma doare crucea si noi strigam: da nu e aici locul si ea repeta: dar ma doare, samd de emoticoane inca nu auzisem primitivi barbari ce suntem. hyperlinkul cu metafaza si fonturi gotice iti trimete toata simpatia mea ca doar e 06-06-06 azi si zic sa nu murim cat timp mai avem de zburat peste cuci & comenta ceva . La 07-07-07 spera cineva? Ce repede trece o zi.
francisc -
ram, comentariul tau e rautacios. crezi ca poti sustine ceva fara amintirile tale din nu stiu care ce unde calatorie? nu vreau sa te jignesc, dar imi amintesti de cineva si tu. dar, fii linistit, nu esti un barbat primitiv, emoticoanele erau pentru barbatii adevarati care suporta de-acum banalele licente poetice. iar faptul ca azi e nu stiu care zi e o gluma de prost gust care nu are ce cauta pe un site de literatura. iar finalul nu se termina deloc prost, dimpotriva. iata ca te-ai comentat sau com tau se refera la carte si nu la textul meu?
Virgil -
am terminat si eu de citit textul si n-am priceput absolut nimic decit poate ceva narcisism pe la inceput. In rest un amalgam de chestii care n-au nici un rost. Iar incepem sa scriem prost?
francisc -
regulamentul prevede argumente in cazul aprecierii unui text. neintelegerea lui nu poate fi un argument in afirmarea proastei lui calitati. iar daca scriu prost si nu mai plac textele mele, la fel, ar trebui sa va sustineti punctul de vedere prin argumente valide. iar, nu inteleg de ce "iar .....scriem prost". acuzatiile sunt grave, dar nu ma supar. astept un schimb de idei pe fundamente logice care sa demonstreze claritate, precizie, pasiune ptr. literatura si, fireste, -ca de obicei- necesarul bun simt. si aici, textul e bun. pot demonstra. insa, ma asteptam ca, la un anumit nivel, sa nu (mai) fie necesar. cu respect, dorin cozan
Virgil -
e foarte posibil ca eu sa nu am acel "nivel", repet, n-am inteles nimic desi m-am abtinut sa spun ca e o "porcarie" (cum spunea cineva sub alt text), dar crede-ma pe cuvint, n-am priceput nimic. Bineinteles ca e usor sa dai vina pe cititor (cum spunea altcineva), si sa te presupui in turnul de fildes in care nu te pot intelege altii pentru ca n-au ajuns acolo.
francisc -
prozaic spus, fiecare poet isi are turnul lui de fildes. lectorul, in cazul in care nu e tot un poet, este corabia care se indreapta, pe valurile mari sau mici, spre far. cine risca mai mult?
Ram -
As incerca un comentariu privind mesajul acestui text, nu modul de scriere, care suprapune planuri aparent distincte. Nevoia poetului/omului de a se sti iubit, deci setea de certitudine, arunca in virtual afirmatia "nu ma iubesti". Potentiala partenera de discutie, oricare ar fi ea, incearca sa-i infranga nesiguranta si nelinistea acestei dupa-amieze in care Dorin Cozan e trist. Ea apare pe chat-ul relatiei la minut, cu argumente firave, neputand decat sa dea vina pe sufletul lui, suavul! Este modalitatea de a ocoli substanta pe care ar fi datoare s-o framante, sa-i de foorma si sens, din toate textele autorului. Pentru ca aici ar fi trebuit sa ne amintim de "crucile", ciclul lui Dorin, care a inhibat prin elitism pe unii cititori. Fiesta de imagini si cuvinte in care obisnuia sa ne arunce Dorin Cozan, este aici minimalizata la emoticonuri si libertati de interpretare. Nu am caderea sa dau verdicte asupra calitatii scrisului, am incercat sa aduc o fanta de lumina in propria-mi perceptie.
francisc -
ram, intr-adevar, decontextualizarea permite aici interpretari diverse si neintelegeri mai mari decat ma asteptam. mi-a placut modul in care ai vorbit despre anume lucruri. despre cele care nu, ptr ca sunt generos astazi, no comment. multumesc. te mai astept cu sinceritate, francisc
nepotul lui rameau -
vad ca suntem doi ram aici si se fac confuzii. Nici vorba de rautate ci de o discutie la care m-ai invitat in zbor peste nebunie sugerata de zborul peste cuibul de cuci. Nu multi stiu de cartea asta banuiesc. Nu am zis nimic de condamnarea la libertate care mi se pare luata de la Emil Brumaru, nu-s sigur. Vroiam sa exprim ca mi-a placut curajul textului scris pe 06 dupa incidentul din 05. In viitor nu o sa mai folosesc aluzii ca vad ca nu-s captate. Eu zic sa fie pace. Friends? Rameau
francisc -
daca se crede ca sunt posibile confuziile atunci poate imi sugerati un apelativ. fara rautate am raspuns si eu, si acum, cu precizarea ca eu ma gandisem la condamnarea la libertate a cunoscutului precept existentialist. unde, curajul confera autenticitate existentei, chiar daca textul meu e scris pe 05 si postat pe 06. am captat aluziile, dar prefer limbajul franc peace&flowers. Francisc