și totul vine exact atunci când suntem puțin bolnavi
în case calde, fără vin sau țigări. și eu îți spun/ tu imi dai exact ceea ce am nevoie.

--

e o zi oarecare/ fără asfințit/
semnalele după care funcționează lumea sunt tot mai subtile
acum doar dacă mai poți pierde toată ura sau toata iubirea
vei fi liniștit

__

pe partea cealaltă sunt câinii ce așteaptă să se facă seara
o să ieșim din nou
or să ne vadă strânși unul în altul
străbătuți de aceeași frică printre canale și sticle de vin cu etichete de lux
aruncate pe jos

--

în același aer din care se trage cu colții
dincolo, înspre clădirile instutului de medicină unde studenții încă taie
cadavrele oamenilor abandonați

când impresia de light cinema
distruge asfaltul, distruge clădirile, mașinile cu motoare tesla,
crăpăturile pământului înghețat /desface realitatea în mii de bucăți

__

în fața căreia nu se poate înnăbuși toată iubirea sau frica sau ura
fără de care nu se poate merge mai departe / auzim urletele animalelor /
tuturor celor care se ascund de soare

noi și ei
/ cei care au învățat de la noi să spună
„ da, stăpâne”

--

apoi urmează--10 ore de somn pentru noi --oamenii care
însemnăm totul unul pentru altul/ pe stradă trec mașinile
cu motoare silențioase, electrice / ne încarcă cu energia lor
grupurile de control formate din toți ceilați își îmbracă halatele albe
își scot bisturiele
dar noi încă dormim
mai visăm liniștiți/ până mâine