Explozie solară nebănuită încă,
Îmi deturnezi orbita din nou către delir.
Îmi ești întruchipare de patimă adâncă
Și aer mult prea tare. Nu pot să te respir.
Ai rupt în mine țărmuri și porți de diamante
Și m-ai purtat desculță pe drumuri cu noroi
Să aflu cum acele sclipiri halucinante
Se nasc în formă brută de amalgam în doi,
Să văd cum șlefuirea-i de fapt o amputare,
O-mbrățișare ruptă de roci primordiale.
M-ai scos din letargie, dorințele vulgare
Le-ai extirpat din templu-mi cu stări esențiale.
M-ai vindecat de mine și de ecouri plate,
Resuscitându-mi zborul m-ai învățat să cresc,
Dar raza ta mă frige, mă vrea ca Phoenix poate?
Ești ardere prea dură. Nu pot să te trăiesc...
Poezie:
Comentarii
Virgil -
da, un text în formă relativ clasică și care rămîne consecvent unui fir ideatic pînă la sfîrșit. Destul de retoric după părerea mea și cu metafore cam prăfuite. Dar vom vedea ce va mai urma. Lirica de dragoste este ca întotdeauna în inflație. Ca să mai poți scrie ceva semnificativ în registrul ăsta trebuie să o face foarte bine. Altfel riști inexistența.
Snowdon King -
Prima strofa e cea mai reusita ca imagistica si ideatica. Apoi, treptat-treptat te pierzi si finalizezi fortat, cu un ultim vers eminescian. In strofa a treia iti recomand sa eviti rimele apropiate ca fonetica re/re, le/le. Mult succes.
minchipui -
Multumesc pentru popasul pe pagina mea si parerea sincera! Am observat si eu ca nu prea ma inscriu in tendintele sitului dar alt stil nu m-ar exprima mai bine. Sper sa nu risc acea inexistenta despre care vorbiti. Vad ca prima strofa a placut mai mult, fiind considerata o imagine artistica mai reusita. In schimb, ultima, observ ca a parut finalizata fortat. Citind insa mai atent aceste strofe si lasand sa respire strofa a doua care este mai greu de inteles la prima citire, ar trebui sa se observe legatura si asemanarea dintre ele (vers 4 din ambele). Deci, e nevoie sa ne hotaram: ori ambele fortate, ori ambele reusite. Daca ideea poeziei nu a fost bine inteleasa vina e pe undeva a mea:). Friendly...
bobadil -
Anca, poezia in forma clasica reclama o anumita tandrete a versului. Tie iti place "dar raza ta ma frige"? De ce nu ai folosit "arde"? Imaginea pe care o creezi este rizibila, crede-ma, de parca ai vorbi de o supa prea fierbinte, doar aceea "te frige"... in general "la limba". Alta: "ai rupt in mine tarmuri", expresia "ai rupt in mine" suna manelistic rau de tot ! Ei ti-as recomanda sa renunti la forma clasica si sa scrii in forma libera cat inca nu e prea tarziu, iti spun asta cu cele mai bune intentii. La ora actuala in forma clasica nu mai scrie bine decat Ionut Caragea (desigur, nu doar in forma clasica, ci in toate formele). Dar el este un Maestru, nu incerca sa ajungi ca el, ai vazut cum te-a prins cu versul acela eminescian? Andu
minchipui -
Andu, apreciez bunele tale intentii si ai facut bine ca ai amintit de ele pentru ca altfel deveneam mai acida, desi tocmai pentru a vedea si parerile altora, bune sau rele, am postat aici. In legatura cu intelesurile poeziei mele nu vreau sa insist prea mult, desi chiar titlul spune ceva. O poezie care trebuia explicata are o problema si la asta trebuie sa ma mai gandesc. Ce m-a deranjat a fost faptul ca ai citit-o putin in deradere. A arde e una, a frige e alta, fara conotatii culinare. Ma acuzi de manelism desi am vazut ce sugestii ii faci lui Ionut Caragea (ah, viata mea). Daca tot a venit vorba, tot respectul pentru cel amintit mai sus. L-am citit si se vede ca nu e un amator. Nu ti se pare insa ca e cam curajoasa si exagerata afirmatia ta ca doar el scrie bine? Nu cred ca-l maguleste prea mult nici pe el. Crede-ma, sunt si altii care scriu exceptional in forma clasica, chiar si pe net. Apoi, o alta afirmatie care nu m-a lasat sa dorm prea bine. Daca scriu in forma clasica inseamna ca vreau sa-l copii pe I.C.? Ai spus ca este un Maestru si sa nu incerc sa ajung ca el:) Ce ar fi rau in asta? :) Vorbim despre o alta persoana fara acordul sau asa ca ma opresc aici, mai ales ca am facut un comentariu total neliterar dar are legatura cu scrierea mea, si cu dreptul la replica.:) Friendly...
Snowdon King -
Trecand peste unele pasajele amuzante, voi spune doar atat: sunt destui poeti care scriu f bine in stil clasic: Adrian Erbiceanu, Adrian Munteanu, Horia Zilieru, Ioan Peia... Este mult mai greu sa scrii cu rima, chiar daca la prima vedere pare facil, ca o simpla expunere de cuvinte. Este foarte greu sa armonizezi sentimentele, cuvintele, ritmul, rima, ideea, sensurile. De fapt, poezia cu rima nu trebuie sa te chinui sa o scrii. Ea vine sau nu vine deloc. Ai cateva minute la dispozitie sa o prinzi de mijloc si sa o dansezi.... Dupa ce ai dansat-o, o iei la intrebari... Secretul poeziei in vers alb este insasi poezia in stil clasic, abecedarul oricarui mare poet. Pentru ca si versul alb are nevoie de ritm si de rima interioara. Numai bine.