Din țara în care fluturii mor,
Mă-ntorc fulguită lumină
Zdrobit și plecat faptelor.
Alienarea crește-n carnea mea,
Și vremea-mi spune că am lăsat-o grea.
Mă mir că lupt frontal,
Ajutând la demolarea idolilor,
Cu toate că viteza este mai mare
Decât cea de înălțare,
Iar între ele
Mai mereu, un timp mort,
Încremenit în micime și răutate.
Și a fost ziua a opta
Când se surpă proptelele
Minciunii.