împăturesc ziua cu grijă printre hăinuțele unui prunc învelit
în prosopul țesut pentru moartea unei femei de la țară,
văzând doar o dată din sipet lumina
se așează bărbătește pe scaun
brațele c-un garóu dintr-o cămașă de noapte
legându-și să înnădească zorii
în care pieptul meu va arde ca un ceaun dând în clocot
ziua asta e un strai vechi din zale,
străpuns de căngile unui întuneric netivit, piranic,
purtat în cruciadele dorului, iubite
într-o mașină de spălat sânge aștept
de parcă aș filma la nesfârșit scena bucuriei când
te vei întoarce
doar capătul nordic e o cruce din care curg lacrimi zdrențuite
cu ceară pentru iubiții aruncați de pe stânci în
azilul cailor sălbatici
atât de sălbatici
*azilul cailor sălbatici (variantă a unui echinocțiu trist)
împăturesc ziua cu grijă și-o așez în dulap,
hăinuță a unui prunc dorit dar nenăscut,
aș rula-o așa cum păstrează femeile de la țară
prosoapele de moarte ce
văd doar o dată soarele, când ai apus...așa cum tu
îți lași tricoul pe spătarul scaunului
plâns.
privesc marginile netivite, să nu se destrame îi cos franjuri
c-un ac de albină, tivitura să înnădească zorii când pieptul meu
arde ca un ceaun dând în clocot, dar...nu,
ziua asta e grea ca un strai vechi din zale pe care-l porți
de mult timp, e rupt și mi-e teamă că
te vor străpunge adânc căngile întunericului
ești încă soldatul plecat în cruciadele dorului
pe o mașină de spălat sânge și te aștept
în praguri, le deschid ca și cum aș filma la nesfârșit
aceeași scenă a bucuriei că ai venit acasă.
la un capăt, ziua are o cruce
din care curg lacrimi pentru iubiții aruncați de pe stânci zdrențuite
în azilul cailor sălbatici,
atât de sălbatici
Comentarii
Ioana Dana Nicolae -
Katya, ai multe de spus, dar trebuie să drămuiești cuvintele pentru că expresia e foarte încărcată și sensul devine obscur. Aș înlătura câteva cuvinte: "în care", " piranic", purtat în cruciadele dorului, iubite"(sună cam zaharist) "lacrimi zdrențuite"(banală imagine) "atât de sălbatici" Dură imagine, expresivă: "ziua asta e un strai vechi din zale, străpuns de căngile unui întuneric netivit,"
Virgil -
"împăturesc ziua cu grijă printre hăinuțele unui prunc învelit în prosopul țesut pentru moartea unei femei de la țară, văzând doar o dată din sipet lumina" - un lant de determinisme care m-a facut sa imi scrintesc gitul invirtindu-ma dupa el "se așează bărbătește pe scaun brațele c-un garóu dintr-o cămașă de noapte" - cine?? unde e subiectul? "legându-și să înnădească" - ultima data cind am incercat sa pronunt asta mi s-a scrintit limba m-am uitat in dictionar si nu am gasit cuvintul "piranic", oricit de ...frumos suna. daca o fi legat de pestele piranha sau piraña habar n-am dar nici nu vad legatura. dar desigur, elasticitatea mea metaforica e modesta. "cruciadele dorului", suna fain desi unii ar putea sa strimbe din nas "lacrimi zdrentuite cu ceara" - cam fortat titlul insa ar merita un text, mai bun