nevermore

imaginea utilizatorului Sancho Panza
negativ

nu se va întâmpla
îmi spuneam
îndelung pipăisem chihlimbarul mirărilor cu mâinile ciungului
văzusem murisem zăvorâsem sub pulberea literei
zbaterea celui de-al treilea ochi
învățasem să chem pasărea pe nume de șarpe și bucuria
pe nume de fiară
diminețile îmi prinseser-a crește deasupra călcâiului
- pinten alb
numai bun de înfipt în coasta de fum a uitării -
ah și cum alerga mânza cea noapte prin sângele meu
toată spumă
cum o Egee născătoare de zei

din cuibul acesta n-or să mai zboare grifonii speranței
spuneam
e ora paingului să-și țeasă el pânza între maluri de țipăt
pe apele ducerii nu-și va purta așteptarea
catargele ei de nisip

de n-aș fi zărit
de n-aș fi zărit răsărind spre apusuri
umbra ta
călătoare
de corb

Comentarii

Cum trece o poezie așa frumoasă nepremiată cu un comentariu cel puțin?... Nu știu. Poate sunt eu o insectă preistorică închisă etern în chilimbarul mirării... Hai să enumăr metaforele ce mi-au făcut praf cochilia de rășină solidificată: "pipăisem chihlimbarul mirărilor cu mâinile ciungului" "să chem pasărea pe nume de șarpe și bucuria/ pe nume de fiară" "coasta de fum a uitării" "cum alerga mânza cea noapte prin sângele meu/ toată spumă" "să-și țeasă el pânza între maluri de țipăt" Nevermore like before.

stiu si eu, Luminita? cineva mi-a spus ca este o poezie "plumbuita", si cred ca are dreptate. in general, cand dai de astfel de texte, iti vine sa fugi, sa scapi de senzatia de apasare. si apoi, stiu ca nu prea aluneca ea pe valurile curentului en vogue, dar mi-am asumat riscul. multumesc.