Dacă viața de cacao îți pare, speedy gonzales
și-n cap îți vine să te-arunci în vreun canal mâlos
stai așa, speedy gonzales, stai așa,
să te-nvăț cum să crezi că totu-i frumos

Fugi mai întâi după sobă, gonzales
și dibuiește borcanul, pe ăl cu cireșe amare
suflă de pe capacul ros de șoareci praful lânos
înșfacă tigaia de tuci, du și adu vaca
și mulge-o, gonzales, frumos, proptit între iesle, cu oala de lut înflorat
între picioare
Asmute-o acum pe Rosita, să-și tragă pestelca și-n spate tu leagă-i fundița
Apoi butelia, nu uita butelia, du-te și o-ncarcă pe credit, nu –i bai, că e musai
Într-un minut și ceva aicea să-mi vii
(nu sugi nimica pe drum: nici bere, nici vin, aicea îmi vii)
Scapără un chibrit și tigaia unsă rotește-o dibaci
C-un ochi înspre bol, unde Rosita tocmai cerne făina ascunsă as-toamnă în pod
Și-acuma sloboade din oală laptele cu măsură, din oala smălțuită cu maci
Iar ochiul cel`lalt îndreaptă-l spre mâță, să nu facă prăpăd în cuibar
Unde găina bătrână s-a pus de-ndată să-ți facă un ou
Acum, cu oul cel cald și rotund ca de cretă
Ai toate ingredintele (și-apoi, așa, scapi și tu de dietă)
Las-o, las-o, Rosita știe mai bine să-nvârtă castronul, ochi cu
Lapte, făină, ouă și-un cub de zahăr mai ars
Așa cum pe tine te-nvârte, când o dai în bară mereu ,(recunoaște, pe loc mi te-ai ars)
Tu-nvârte tigaia, înfierbânt-o ca-n an pe Rosita la joc
Când fătuca zâmbetu-i de boboc înflori și-ți căzuse cu tronc
Și fă, speedy gonzales, prima clătită, și-arunc-o în cer
Așa cum pe Rosita urcat-ai la jocul din an cu brațe de fier
Și-ntinde dulceața, rotește, apasă, cum gura Rosita pe gura-ți se lasă
O, speedy, o sută, o mie să faci clătite, cu iubirea alături
Nu fi porc, speedy, nu te scălda în lături
Și dă-mi una și mie, să rup ca din rai
Din clătita cu cireșe amare. Apoi mai dă-mi și-un ceai
Că viața, gonzales, chiar de cacao de-o fi
Mai abitir și mai tare om ști a trăi
Și-apoi a muri.