nu cred că acest aspect este foarte important, mă refer la cât de dulce sau de acră poate să fie o poezie în momentul citirii ei. sunt aspecte care ţin de subiectivism, în sensul că ele plac sau nu, le accepţi sau ba, nu ţine de formularea versului în sine.
acum, ioana are unele versuri chiar bune cum ar fi: "poza copiată milimetric după micuţa balerină
părul şiroind şi mătasea piele udă pe trup", "în seara aceea a fost prima dată
când am simţit că fiecare îşi are omul lui
omul copil"
însă, poemul se pierde nu din cauza "de dulce" ci din cauza unui detaliu, autorul parcă se lasă în voia versului şi uită de vers, paradoxal. apar,aşadar, multe, foarte multe repetiţii, prea multe: ploaie, stropi, poze, apă. se pierde factorul imporant în poezie, acela de a sugera şi nu a spune.
dar nu putem spune că este un text slab, este un text aglomerat şi pierde cititorul şi e păcat pentru că talent există.