silvius -
Clopotul
de câte ori ar fi trebuit să plec
am croit prin destin alte şosele
pe care am trimis gândurile
merg pe drumul de întoarcere-n sine
ori pe cărări unde nu se-nfundă piciorul
şi-s rotunjite pietrele
am nevoie de tine ca de propria inimă
în care am prins un clopot
care bate timpul în dungă
şi se opreşte când nu-l mai trage inima
de lanţul vieţii.
Poezie:
Comentarii
Interesante
navigare -
Un text plăcut şi un final reuşit ce se accentuează la fiecare cuvânt într-un răspuns poetic.
Felicitări şi mult succes mai departe!
rămâne
Călin Sămărghiţan -
Mi se pare cam prea larg explicativ discursul primelor două strofe.
Apoi se leagă binișor, mai ales finalul care deși aproape se aglomerează, rămâne limpede.