Dincolo

imaginea utilizatorului Ardagast
...

fuşeritul după glazvandul cu fiori
în odaia cu amintiri
sticla cu sunet de cioburi
înregistrează muzica de culoar
cu zgomote de fundal
în odihna ceasornicului
paşii străbunilor cerşesc
o cană de uitare
pe soclul vetrei fără foc
s-aştern funigei de speranţă
cernuţi în afara timpului păianjenilor

Comentarii

trecutul.. a trecut(surprinzator, nu ?)

S-a incercat un soi de evaziune in trecut, usor de sesizat arhaicul textului. Am oarece indoieli in privinta logicii din
"sticla cu sunet de cioburi" desi intuiec intentia. Nu stiu cat succes mai au "strabunii", "ceasornicul", "vatra", "funigeii" in poezia de azi.

emil

Cred

Peste sute de ani se va vorbi (scrie) despre trecut. Nostalgia este o formă de salvare a individului de problemele cotidianului. Altfel, ar dispărea istoria şi identitatea izvorâtă din trecut. Chiar dacă subiectul este perimat, mai sunt oameni care fac incursiuni în această parte a sufletului.

de acord

...Sorine, acum îmi rămâne să mă pun pe citit șarpele de aramă probabil până nu citești tot ce e acolo nu ai voie să deschizi gura ca și comentator, așa-i?
La poemul de față însă înclin să fiu de acord într-o proporție mare cu Dl Fanaș. Pentru că incursiuni poți face oricând dar asta nu înseamnă mare lucru. Și un câine face o incursiune la o adică și apoi ridică un picior. Dacă acest poem se vrea o incursiune oriunde, aceasta este una nereușită dpdv poetic.
Cu drag,
Andu

Domnule Andu Moldovan,

Sper ca o eventuală lectură a prozei să fie mai plăcută decât versurile. Mulţumesc de trecere şi aştept, pe viitor, comentarii la fel de sincere!