fiecare cuvânt este un triumf asupra neantului

imaginea utilizatorului Lentib

când vom începe să asfințim unul în celălalt
aș vrea să-mi șoptești în somn
o poveste despre întâlnirea noastră
va fi ca și cum ai introduce alte gene în adn-ul meu
aș putea deveni un alt om
cu alt trecut
cu spirale mai colorate

“e de-ajuns ca iubirea dintre noi
să devină încleștarea dintre o caracatiță și o lebădă
poate ca undeva cândva ai fost penelopeu
un țesător de umbre
nimeni nu bănuiește cine e bărbatul
care în fiecare dimineață aleargă printre blocuri în trening
pe talpa adidașilor săi cu fiecare pas se schimbă o literă
până când trotuarele se umplu de goluri”

sunt o cameră cu obiecte trezite la viață
mâinile tale au rupt blestemul celor 100 de ani
orașul e o tablă ciudată de remy
pentru fiece zi uitată ții în brațe o piatră

Comentarii

"cand incepem sa asfintim unul in celalalt" un frumos inceput de poem, tablou al unei perfecte armonii lirice! "pentru fiece zi uitată ții în brațe o piatră" e versul care leaga si dezleaga, ai creat o imagine extraordinara prin cuvinte simple... cred ca ultimul vers este in plus, asa finalul are deschidere si impact cu bine anna

Anna, mulțumesc pentru privirea atentă asupra poemului și sugestie. Voi elimina ultimul vers... cu stimă