Îmi upgradez, în toamnă, iar, ființa
Cu râsul tău ușărnic, filistin.
De sus, îmi toacă iarăși dracu` vin
Și-mi bobinez cu lacrimi impotența.

Că-s rupt în sufletu-mi aevea nud
De când ușchit-ai către aprozar
Cu cardu` tău la coapsa cea cu var.
Gurița ta morișcă de-aicea o aud.

O, taie-mă și țese sub mecla mea, amore
O fesulie iară ca-n vremea când noi doi
Ne crăcănam de ziuă alean sub o căpiță!

Deci, vino iar acasă, asinul să te-adore!
Și-adu sub pestelcuță o țâră din oloi
Și să-mi leșini în brață cercând la frunzuliță...