când speranţa îţi coase destinul

imaginea utilizatorului mignona
doar tu poţi schimba peisajul

pe cărări presărate cu pietre
tocesc gânduri
răspuns nu găsesc
doar o potcoavă ruginită
atârnă de piciorul de lemn

ca un armăsar pus pe fugă
veşnic nehotărât şi fără căpăstru
dau ocol pământului

în faţa ferestrei acelaşi peisaj
viaţa
căruţă răsturnată de vise
în care caut acul să peticesc un sens

dimineaţa surâde cu flori de cireş

Comentarii

Titlul este preţios, până la

Titlul este preţios, până la retorism. Nu înţeleg "dar"-ul adversativ din "veşnic nehotărât dar fără căpăstru", cred că era mai nimerită o conjuncţie.

O neatenţie din partea mea

O neatenţie din partea mea acel dar, am modificat.
am urmărit prea mult ideea armăsarului fugărit de alţii, nehotărât dar liber.
mulţumesc pentru sugestie, Adrian.