Să punem dinamită sub templul marelui Moloch,
Să nu rămână piatră peste piatră. Prea multă
Suferință aduce acest zeu antropofag,
Acest idol care vrea necontenit jertfe.
Să punem dinamită la temelia orasului murdar,
Gângav, năucitor, alcătuit fără nicio noimă,
Să-l lovim cu buldozerele, cu tancurile,
Să folosim tehnica exploziei și imploziei,
Să dărâmăm fiecare casă, fiecare bloc
Din acest oraș tâmp, construit alandala
Să folosim bombe, proiectile, focoase cu napalm
Totul să se prefacă în cenușă. Căci mai cumplit
Decât Sodoma și Gomora e acest hybris demențial
Să-l radem, să ieșim cu plugurile, să semănăm iarbă
Nici amintirea lui să nu mai rămână.
Poezie:
Comentarii
solomon -
mircea, ma bucur din tot sufletul ca ai adus "orasul" pe hermeneia, si pe tine in el. sper ca aici vei fi primit si apreciat asa cum trebuie sa fie primit un poet, iar experienta si stiinta ta sa foloseasca tuturor. inca este o societate curata si sper sa ramana asa. oricum, ai avut dreptate. voi face intocmai. bine ai venit!