mi-e familiară arta iubirii cu
pătrăţele de zahăr
un soare filistin
scapă raze adjectivate de nori
bufonul nopţii uită să le strâmbe
contemplă
păsări normande atinse de moarte

îmi trebuie ceva să vând universului

sunt un om cu insignă de fluture
aripile mele catifelate presimt
determinarea femeii între muze crescută
imaginaţia
domnişoară de onoare elegantă şi
crudă învăţată la braţe de
umbre poruncesc
vinde tot ce ai şi urmează-ne