nimeni nu mai știa când se născuse Cititorul
dar asta nu mai avea importanță
de vreme ce Sindicatul Poeților
dăduse de o bună bucată de vreme hotărârea nr. 2143 prin care el, Cititorul
era asigurat cu salariu pe viață
cu o condiție
să nu scrie niciodată nimic
dar să citească tot ce scriu membrii
Sindicatului Poeților
inutil să vă mai spun el, Cititorul
devenise un parazit social
nu muncea nici măcar nu mai cerșea
doar citea, ziua și noaptea
de i se îngroșaseră lentilele ochelarilor
până la mărimea nasului său
dar de lipsit, nu-i lipsea nimic
pentrucă Sindicatul Poeților
chiar și în vremuri grele
când se înmulțiseră incredibil site-urile de literatură
și cenaclurile literare
și cărțile de poezie pe care nu le mai cumpăra nimeni
și blogurile de literatură ca șobolanii ciumei
cum spuneam, Sindicatul Poeților
punea mereu un ban deoparte astfel încât lui,
Cititorului
să nu-i lipsească nimic
din sponsorizări, ce apucau
din mici procente de drepturi de autor
din emisiuni la teve sau dintr-o amărâtă de leafă
puneau deoparte
pentru că ei, membrii Sindicatului Poeților
spre deosebire de toți ceilalți participanți
la această incredibilă inflație literară
se puteau bucura de privilegiul de a avea
un Cititor adevărat
un Cititor dedicat
un Cititor care nu scrie la rândul lui absolut nimic
un Cititor care doar eventual,
la o adică
mai comentează
pe ici pe colo
asta se întâmpla până ieri când
datorită unei supradoze de lectură
amestecată cu o mâncare un pic prea grasă
și dumnezeu știe cât merlot
Citiorul a făcut trei infarcturi consecutive
și a murit pur și simplu cu o carte în mână
și cu zâmbetul pe buze
în patul său
ca Papa Ioan Paul Întâiul
știm cu toții că aceea a fost o mistificare
nu însă și moartea Cititorului
care vă spun, s-a petrecut la orele 18 ieri
cu o carte în mână și cu zâmbetul pe buze
tocmai pe când Sindicatul Poeților
era întrunit pentru a hotârî o mărire a alocației Cititorului
din cauza inflației a prețului petrolului
și a situației din fâșia gaza
poeții au primit vestea prin sistemul de alertare „you have mail”
al unor site-uri literare
unde unii dintre ei erau editori
și au plecat apoi la casele lor înnegurați
nu înainte însă
de-a stabili
să mai scrie ceva în acea ultima seară
în memoria Cititorului lor
pentru ca abia apoi să-l poată da uitării
de mâine însă
asta e
au zis
or să se citească
și ei unii pe alții
in rând cu toată lumea
Comentarii
Sapphire -
Să înțeleg că ai de gând să aplici pentru un post de editor, Andule? Văd că ai fost cel mai inspirat astă seară, m-am amuzat copios, cred că mai avem nevoie și de așa ceva... Tare mi-a plăcut, te las acum, mă duc să dau anunț pe monster, ejobs, jobing, careerbuilder și care or mai fi; nu se poate, mai găsim noi unul, Andule. Cititorul a murit, trăiască Cititorul! Și, apropos, eu nu te-am citit, doar ni se pare.
bobadil -
Bianca, eu m-am bucurat ca Dumnezeu numai se joaca cu noi, uneori. La un moment dat mi se parea ca s-ar putea face un intuneric mare, de fapt a fost doar o ploaie trecatoare. Ce mai diferenta... Ave! Andu P.S. aplic pentru postul de cititor deocamdata, desi nu stiu daca o sa-mi dea cineva vreo renta viagera :-))
vladimir -
Inspirata poveste... pariez ca acel cititor nu mai citea de multa vreme ceea ce scriau poetii altfel n-ar fi putut muri fericit :) Oricum interesanta imaginea schimbarilor fortate de imprejurari si a omului care isi refuza o conditie privilegiata din cumintenia aceea... cuminte ;) Aici isi doarme somnul de veci al 28-lea dvs. cititor.
Sixtus -
Ai ajuns la al 35-lea (cititor). De cȃnd te pȃndesc să-ți mai dau o „peniță”. Acum o meriți. Fără giumbușlucuri. Fără „rupturi” (la modă) în text sau la sfȃrșit. Nu contează. Doar să fie un „switch” care să pună „cititorul” pe gȃnduri, că prea s-a lenevit. Un text curat, de o logică (deviantă) fără fisură. Din care ironia țȃșnește. Că tot veni vorba: ești în stare să dai o definiție „ironiei”? Eu cred că da. O aștept.
bobadil -
right, sa ne citim deci cuminti Vladi. Gorune, eu nu am excelat niciodata in hermeneutica, sunt un nieca nimeni, crede-ma, ma bucur ca prostu' cand unuia sau altuia cica i-ar place vreun cuvant de-al meu Al 62-lea cititor al vostru de aici Andu
bobadil -
er... "neica" Gorune
mai greu, dar l-am gasit
Sancho Panza -
Andule, asta e un poem pe care mi-l amintesc din cand in cand...si care reuseste (uneori) sa ma tina mai departe de tastatura si mai aproape de biblioteca.
Prin urmare, auzind eu ca ne ameninti cu o curatenie generala, m-a cuprins ingrijorarea.
Cititorul, inviat de curand, te roaga sa-l lasi aici, fiind dispus sa renunte atat la alocatie, cat si la cheltuielile de parastas si pomeni.
excelent!
alma -
Excelent text, oare cum de l-am sărit? Nu se mai dau peniţe aici pe site?
...
francisc -
alina, da i penita daca simti ca omu merita.
:) so...
Trinity -
e adevarat deci: in fiecare cititor sint mii de poeti 'dying to come out'...ori invers?!.........:))
damn...