Virgil -
de partea aceasta a mormîntului
la mare preț este carnea
sîngerîndă în cîrligul cercelului
hainele și pielea ne sînt doar masca
sub care țîșnește rîsul precum laptele
frica rostogolindu-se pe trup
plutim într-un vals repetat
în ecou iubirea se zbate
o aripă viață o aripă moarte
clătinîndu-se dimineața ucide mistere
Poezie:
Comentarii
em ce patrat -
din cripta mea se aude ciudat acel "vom tace" și cvasi-alăturarea turmă-plutire... chiar de aș fi preferat "într-un vals" sper într-o revenire pe text, fiindcă e păcat de idee.
Virgil -
am mai încercat cîte ceva. dar valsul e de vina.
aalizeei -
Bun ! tocmai îmi elaboram comentariul.Spuneam formularea “plutim un vals” mă depășeste. Ai schimbat. Aș vrea să spun asta și despre “repetat în ecou” dar nu vreau să păcătuiesc prin ecouri care se repetă. Nimic nou în "hainele și pielea ne sînt doar masca" Autorului cu stimă și cu speranța că nu ucid mistere prin căutarea nodului în papură.
Virgil -
nu aalizeei, nu ucizi nimic. multumesc pentru exprimarea opinilor