poemul lui ștefan

imaginea utilizatorului Alexander

ștefan
a luat cârpa de praf
a stors-o până au ieșit raze de soare

și-a deschis inima la primul nasture
a așezat-o lângă el pe bancă în parc
să nu îi mai joace darabana în piept

s-a pus pe așteptat

de atunci nu l-a mai văzut nimeni
oamenii au început chiar să sape gropi
multe multe
ca broboanele de transpirație

și
inima îi creștea fără drojdie
nebăgată în seamă

Comentarii

Se pare ca e "verry fashion" ca Stefan sa scrie despre Stefan, Gelu despre Gelu, Victor despre Victor...etc samd.. Dar, trecand peste acest artificiu folosit pana la anularea efectului sau, poemul mi-a placut. Un poem de stare curat, oricum, e ceva deosebit fata de ce-am citit la tine pana acum.

scuze, mi-a scapat un r in plus.

Un text interesant, bine construit. Remarc in mod special "și-a deschis inima la primul nasture" si "inima îi creștea fără drojdie". Ialin