e-atât de ușor să șușotim
despre dumnezeu și îngeri
îi facem cocoloș
și-i îngrămădim în cuvinte lăbărțate
azi dumnezeu nu mai e un subiect tabu
și îngerii indiscreție
noi îi facem să trăiască
mereu
trăgând de oasele lor schiloade
cu ochii bătrâni
și inimi ridate
de-atâtea zvâcniri
doamne de ce nu mori și tu măcar odată
și îngeri-ți bolesc așa de mult
îngeri bărbați
copii
femei
cu aripi mai scurte și mai lungi
și-un dumnezeu bătrân
și sacru și profan
coborât din 7 ceruri
beat de-atâtea descrieri deochiate
și cuvinte așa întortocheate
de fapt
ne plângem că nici nu mai există
când noi i-am suflat în nări
buimac s-a trezit
să fie lumină
și a strălucit
am început să orbim
de-atât prea multă lumină
cu ochii sufocați
eu sunt viața
voi să muriți
am zis
…
tic…tac….talk
Comentarii
Virgil -
subiectul e interesant și ideea e măreață. textul însă e mediocru. păcat p.s. iar dacă ai să mă întrebi de ce spun asta am să îți spun că totul e bine cam pînă la rîndul patru. după aceea cam totul e previzibil și destul de plat.
d3mona -
Și culmea, mie mi se parea chiar invers, adica banal pana la randul patru; o să încerc să mai revin cândva asupra acestei idei în speranța că o să iasă ceva mai bine. Mi-e destul de greu să las cuvintele să curgă libere, incă mă simt constrânsă de reguli.
Virgil -
tocmai asta e. cred ca „regulile” nu sînt un lucru rău (deși eu nu mă pricep la „regulile” din poezie așa că nu îți pot da un sfat în această privință) dar cred că, dacă ele există, trebuie să joace un rol în procesul cenzural al auto-editării și nu în demersul creațional. cred că tu pui carul înaintea boilor și din cauza asta ajungi în situația asta. exigența poate juca un rol extraordinar în rafinarea unui text dar poate inhiba nașterea lui.
d3mona -
Înainte credeam că poezia trebuie să respecte anumite reguli stricte, și un fel de sechele ale unor reguli încă le mai am, iar asta într.adevăr nu lasa poezia să fie liberă întru totul.
Ecaterina Bargan -
ai fi reușit a transmite mai mult dacă comprimai exprimare punînd accentul pe esențial. discursul devine diluat mai ales înspre final. nu-s preaq convingătoare formulările în genul "de-atât prea multă lumină" deși din altă perspectivă privind ai putea zice că-i asumată. plus că-i abundență de "și-uri". e nevoie de concentrare. dar este o idee faină la mijloc. mai trec.
d3mona -
Mi s-a mai spus să încerc să las poezia să fie doar esență pură, pentru mine ceea ce am scris acum e total o altă abordare față de ceea ce obișnuiam să sciu înainte. Cu privire la ''și-uri'' îmi place mult să repet cuvintele. Vă mai aștept și cu alte comentarii!
sa(n)dness -
hello, ma bag si eu in seama, daca nu te superi... firul poeziei e "prea" unitar (daca se poate folosi expresia"... prea gros, realizarea artistica e prea bogata in epitete si insistente fara acoperire... mi se pare ca te invarti in jurul cozii. parerea mea (ca sa citez din clasici) a LEX.
d3mona -
Tocmai de-aia vreau să iau o pauza în a scrie,Alex. Accept orice critică din vreme ce ea e constructiva, deci îți mulțumesc pentru părere! Cu respect, d3mona