Recapitulare

imaginea utilizatorului Sancho Panza
Recapitulare

Să numărăm în ordine descrescătoare
îmi spune îngerul, grav
(s-a asezat comod
și-a-mpăturit aripile negre,
mi-a adunat de-a valma anii, cuvintele
și-acum așteaptă)

nu cunosc decât cifra opt,
îi răspund alintat,
și pe-aceea mereu o răstorn
într-o doară,
fac din ea pat
copiilor mei pribegiți
prin împlinirile altora
ori colac primăverilor flămânde
care-mi mai bat la geam, întâmplător.

(de fapt,
doream să mai câștig un scurt răgaz
până la noduroasa rostire
a cifrei doi.)

Comentarii

simpatic text, dar un pic cliseistic.

Andreea Iancu: simpatic text, zici...:) ( si eu, care credeam ca nu-mi scosesem catelusul la plimbare pe Hermenia! ) ca sa folosessc acest simpatic adjectiv, iti raspund: simpatic si comentariul tau, dar irelevant; exemplifica si dezvolta ideea, sa aflu si eu de ce e simpatic si de ce e cliseistic.

Adriana, îți spun eu până vine Andreea că am puțin timp și-mi plac și cățelușii scoși la plimbare pe Hermeneia! Iată clișee: discutia cu îngerul (la Nichita e full); cifra 8 simbolul îl știm cu toții; "copiilor mei pribegiți" "primăverilor flămânde care-mi mai bat la geam, întâmplător. ": Un doi trei și: "Mi-a bătut primăvara-n geam în zori de zi dimineață Am deschis fereastra cât mai larg să-mi intre soarele-n casă! Pam pam!

Ioana, apreciez analiza ta, macar este pe text si nu contine generalitati (doar un pic de patima si un pic de graba, scuzabile insa…) . Si, chiar daca mi-ai…desfiintat poezia, ca sa zic asa, macar ai punctat ce ai tu vazut acolo. Bine…si-acum sa-ti spun si ce consider eu ca nu ai vazut. In primul rand, nu ai vazut titlul. Prin el, anuntam ca fac o Recapitulare. (nu-mi propusesem sa revolutionez poezia…) O recapitulare a unor simboluri, nu a unor clisee. Iar simbolurile trebuie sa fie cunoscute, intr-adevar, altfel nu mai sunt simboluri. Ingerul negru, nu-i asa, este prezent in literatura cu mult inainte de Nichita…sa lasam putin deoparte orgoliul national si sa recunoastem asta. Optul rasturnat, simbolul infinitului, cifra 2 , ca simbol al perechii. <i>Copiii mei pribegiti/ prin intamplarile altora</i>…asta era intreaga metafora, si, iarta-ma , nu cred ca e cliseu. Cat despre primavera care-mi bate (musical) in geam, din nefericire, n-are cum sa-mi bata in usa de la intrare, stau la etajul 10, deci bate si ea unde poate…:) imi cer scuze, uitasem soarele care mi-a ramas in suflet (??) dar promit sa-l includ in alt text, sa nu se simta neglijat. :) Cu…simpatie, Adriana P.S. prefer analize oricat de drastice, unora lacunare si generale…chiar aparent binevoitoare.Deci, multumesc pentru interventie si te mai astept.