yester -
bacoviană
orașele mari au tăcut
și vechi casierii s-au închis
și parcă un dor mă aruncă
din cer în abis
femeile goale pe străzi
cu glezne oranj în zenit
mă cheamă să ies din tristețe
la fel de scârbit
cuvintele umede tac
pe crucile azi fumurii
și sunt blestemat ca să intru
în largi utopii
storc coji de lămâie absent
mă uit pe fereastră în gol
din nori se aude un țipăt
prelung de viol
Poezie:
Comentarii
o imagine
Ottilia Ardeleanu -
şi o încărcătură emoţională deosebite, conţinute în versurile:
"cuvintele umede tac
pe crucile azi fumurii".
dar sunt şi zone în care fluiditatea cuvintelor se pierde, uite, de ex.: "storc coji".
cu intenţii bune,
Bacoviană 100%
Maria - Doina -
Un poem care nu rămâne dator niciunui simț din cele cinci și nici gândirii sau afectivității, nici artei poetice. Un poem care se dăruie complet lectorului așa cum se dăruie toamna poeților cu toate ploile ei frumoase și triste.
părerea mea este că textul de
Virgil -
părerea mea este că textul de mai sus este cam 30% (dacă e să ne apucăm de procente) bacovian. restul îmi pare mult prea zornăitor.
.
CRistian -
Like!
Fără Like
Maria - Doina -
Cristian, ți-am scris ceva aici http://hermeneia.com/content/poezie/iubirea_nelimitata
în acest tip de poeme, numai
yester -
în acest tip de poeme, numai de fluiditate nu poate fi vorba Ottilia, cât de muzicalitate!
Mariana, cu sufletul tău ai împodobit un poem trist.
Virgil, cred că ai înțeles că nu vreau să îl scol din morți pe Bacovia (evident nici nu aș putea), nu înțeleg ce e în capul tău când zici: zornăitor. Și cred că nu ești deloc interesat să pari bobadilic. Aceste poeme sunt scrise în tipar și atmosferă bacoviene (ca să o iau pe scurtătură) cu implicarea emoțională a mea. De aici și dreptul de a le semna.
Mulțumesc tuturor pentru opinii!
deci sa înțeleg Paul că
Virgil -
deci sa înțeleg Paul că atunci cînd cineva îți aplaudă textele înseamnă că te iubește iar cînd ți le critică este „bobadilic”? Interesant. Asta mă face să mă tem că este posibil ca Bobadil să fi avut dreptate. Despre tine. Dar ce să îi faci, eu și temerile mele. Le poți ignora.
Și nu, nu sînt chiar așa de stupid încît să cred că ai vrut să „îl scoli din morți pe Bacovia”. La „tipar și atmosferă” mă refeream și eu. Asta dacă cumva nu s-a înțeles.
Virgil, sunt în faza când
yester -
Virgil, sunt în faza când pentru mine contează un feedback care să ajute. Cred că te-am obișnuit cu asta.
Mă refeream la afirmațiile Gratuite. Fără susținere argumentată. Și acestea știu că nu îți plac nici ție.
Deci, te rog, lasă deoparte unele impresii de moment și explică-mi și mie ce înțelegi prin zornăitor și unde găsești astfel de bubă:)
ok, let's see:
Virgil -
ok, let's see:
"femeile goale pe străzi
cu glezne oranj în zenit" -- mie îmi sună eventual „păunescian” dar sub nicio formă bacovian.
„storc coji de lămâie absent” --- unii vor spune că ai o obsesie „citrică”. glezne portocalii, lămîi.
chiar și „cuvintele umede tac/ pe crucile azi fumurii” sună oarecum emfatic. eu nu îl percep pe bacovia așa. pentru mine bacovia este un introvert, un anti-culoare, anti-mișcare. și mai ales anti-declamație. dar asta este percepția mea.
mulțumesc, dar
yester -
din momentul când ai spus că Bacovia este anti-culoare și anti-declamație (cum să spun frumos?) avem (o majoritate) percepții diferite despre individ.
La Bacovia culoarea este materie primă. (știi, cred, explicația lui la titlul deja fumatului -Plumb- ) cât despre declamativ: cred că știi poemul - Rar- (este și o melodie)
Bun.
Să vedem ce e de folos, deși rândurile de mai sus nu îmi dau mare ghes.
ce zici tu că este păunescian, - eventual- nu este, deci nu îmi fac nicio grijă. i-am citit și postumele:)
obsesia, da , bine punctat, bacovia era un obsesiv (în termeni medicali nevrotic - a se vedea poemele cu titlul acesta) deci obsesia mea citrică e bună. nici nu o observasem. mulțam.
despre emfatic, declarativ, am spus în preambul, e chiar de dorit.
Mulțumesc frumos pentru părere! Se întâmplă să fie diferită, dar din pricini pe care le-am explicat!