Boală

imaginea utilizatorului hialin
hialin -

Toamna asta-i rece şi contagioasă
Frunze fracturate, soare muribund
Apatie, criză, teamă şi angoasă
Bătrâneţi acute-n mine se ascund.

Sunt scârbit de toate... corpul mă îndură
Decăzut din sine, iar mă dau bătut
Într-un glob de umbră fără de fisură
Zac între migrene, gânduri şi trecut.

Ca un pui de ciumă aţâţat de carne
Smulg bucăţi din mine respirând abea
Pe lumină, timpul sânge să răstoarne
Să zidească altul în afara mea.

Poezie: 
poezie generală

Comentarii

- ... -

a.a.a. -

"Prund"ul ăla parcă e din alt film lexical.

"Pe lumină sânge timpul să răstoarne" - de ce topica asta? "Pe lumină, timpul sânge să răstoarne" - nu-i mai nimerit?

Frumos finalul. Şi textul, per total.

raspunsuri

hialin -

- prund - nu "parcă", sigur e din alt film lexical, dar eram in pană de idei
- topica am schimbat-o, mulțam de sugestie
- o să „revăd” și „abea”

as mai insinsta insista putin

Madalina Cauneac -

as mai insinsta insista putin pe formularile astea doua
„o privesc, nu-mi pasă”- in loc de nu-mi pasa as incerca o formulare care sa merarga mai mult spre sugestie decat spre concret
„Dezbrăcat de vise”- cliseic
textul per total, cum s-a mai spus si mai sus este placut si as indrazni sa spun ca si bun.:)

mi se pare un poem învechit,

nicodem -

mi se pare un poem învechit, prăfuit, din alt secol. metrica nefericit aleasă. ultimul vers, banal. e timpul să faci un exerciţiu "outside the box".

- /// -

a.a.a. -

Întrebare pentru d-l Dinu: de ce "metrica e nefricit aleasă"?

fără miză

nicodem -

"Frunze fracturate, soare muribund"

"Dezbrăcat de vise, iar mă dau bătut"

"Zac între migrene, gânduri şi trecut."

Ţie ce-ţi spun aceste versuri şi cum ţi se acordează urechea la metrica lor? Mie, ca o tobă dezacordată. Frânturi de expresii, neavând nicio miză. acuma, dac-ar trebui să facem o comparaţie între poemele lui fanache şi ale lui cristian vasiliu, ăhăăă, cristian cel foarte criticat pe-aicea, e net superior.

- altele -

a.a.a. -

Exact. Această metrică - un vers alexandrin în troheu, dacă mi se permite - are menirea de a fragmenta discursul; de a-l fragmenta dincolo de senzaţia acustică:

"Frunze fracturate, soare muribund"

"Dezbrăcat de vise, iar mă dau bătut". În timpul oferit de cezură, cititorul pune accentele.

Dacă aţi fi scris mult timp în vers clasic, dar nu după ureche, probabil că nu aţi mai fi comentat astfel. Dacă ar fi ceva de reproşat autorului vizavi de neconcoradanţă, ar fi numărul verbelor (prea mare). Acest tip de versificare (care pune accentul pe monotonie, pesimism, resemnare) are o mai mare forţă dacă e lipsit de sau conţine puţine verbe. În rest, miza unui text nu se află niciodată în prozodie, iar a-l compara pe Vasiliu cu Fanache e lipsă de fineţe şi de logică. Cei doi nu au în comun decât faptul că scriu cu rimă.

potol copii, potol :)

hialin -

Mulțam de trecere și interes. "Musiu" Dinu poți să faci un eseu de 5000 de cuvinte cu tema "De ce ar trebui să fie retrogradat la novice X", îl trimiți la împărăție și o să fii mai liniștit. Mă simt foarte confortabil în secolul "trecut", n-am nici cea mai vagă intenție să vin în ăsta... încălzirea globală, stii si tu cum e.

Adi, no offence, ca fost „rimar” ești subiectiv. Lasă omul să zică ce are de zis, nu-i bai.

Pentru restul care s-au referit strict la text, voi reveni pe el cu prima ocazie luând în calcul sugestiile. Trebuie doar să găsesc ceva timp și pentru asta.

- ]]] -

a.a.a. -

Las omu' să zică, mă las şi pe mine să zic, că doar zicem, nu dăm cu paru'. Subiectiv... ca în tot ce facem, de altfel.

Cu stimă,
Rimaru Versificaru Trop.