noaptea îşi cară electronii
dintr-o parte în alta,
aproape că poţi să auzi.
ţin apăsat şi sângele rămâne cuminte înăuntru.
lama cu triplă protecţie pluteşte în tăcere în chiuvetă.

lumina televizorului se împrăştie prin cameră.
totul e pus pe mute.
la televizor guri sparte cu piatra în direct
jandarmi trişti care plâng stins în dube şi
trimit sms-uri şi mângâie ecranul telefonului când nu îi vede nimeni şi
lumina televizorului proiectează tăceri pixelate
pe tavan.

noapte cu adolescenţi amnezici şi sticle de vin cu
trupurile lor goale în apa rece din fântâna arteziană,
când mâinile stau încordate deasupra chiloţilor uzi
când limbile stau înfipte în gâtul celuilalt
de parcă ar fi prima oară,
când mâinile stau întinse la concerte rap în subsoluri cu igrasie
când fiecare dintre ei are tatuată pe spate harta spre casă.
când azi, un pic mai aproape de moarte
ca într-un personal care a trecut de rupea dar merge încet şi opreşte peste tot.

când lama mea cu triplă protecţie plutește în tăcere în chiuvetă.
(miros de gunoi proaspăt ars, autobuze goale,
un joc de artificii nereuşit.)

camerele de supraveghere filmând
şi ore bune nicio mişcare