Trebuie să fim oneşti şi sa spunem că finalul salvează cât de cât textul. E drăguţ, iar poezia e una cerebrală, fără pretenţii artistice, destul de ok de altfel.
Nu-mi stă în fire, dar încerc o variantă, fără să adaug nimic, dar eliminând câte ceva:

pentru că am jucat în filmul
regizat de ea
m-a premiat cu o palmă de aur
apoi
în discursul obligatoriu
am mulţumit
familiei
prietenilor
mării
muntelui
dar mai ales ei
pentru că m-a distribuit
în rolul principal
al clovnului trist
i-am zis câteva
de la obrazul
nepremiat

mă bucur nespus că suntem contemporani
viaţă