Castelul lui Yanle

imaginea utilizatorului nepotul lui rameau

Acest text se află în Șantierul Literar Hermeneia.com

fragmente de carte

Castelul lui Yanle

Asculta Paganini Yanle, concertul în do minor.
cu ochii închişi zăvoare, obloanele de tablă trase pe la ora 8 când se aşeza să facă yoga pe covorul de piele de canibal plin de rugozităţi şi cicatrice de săbii, auzea căderea foilor de calendar,susurul apei ce o lua în sus pe jgheaburi, telefoanele cu gemete de la muribunzi, zâmbea la tot ce era pufos şi de culoare giale, o tentă inventată special pentru Yanle de zugravul de acoperişuri. Trăia ca o concubină regală, mişcându-şi picioruşele unul câte unul după cum cerea protocolul. Mama o certa prin portavoce, o lega cu gâtul de lanţ, mişcă-te Yanle spunea roşie la faţă, bătând oul spumă, curăţând ceapa kub, manelind un cântec suarez în cadenţa lui musiu Paganini care îşi dădea silinţele să ajungă la grandul finale cu un adagio dafe marcat de urletele dirijorului. Ce fac azi, mă întreb, după ce iau o gură de cafea cu gust de broască fiartă, cum să trec ziua de 9 ore la planşeta de desen pe care schiţez fantome, madone opulente, rujate şi fardate ca femeile din Guayakanal, ale plătite cu ora, şmechere cu corset complicat , să-l scoţi de pe ea durează ore, deci plăteşti pentru două, scuipi pe covor, înjuri în portoricană, faci scandal până ce vin doi eunuci să te de afară pe jgheabul în pantă, în trecere culegi banane, le molfăi, au iz de mască africană cu praline moft, în ce tâmpenii mă bag îmi zic cu mirare şi după toată aventura asta mirobolantă cu ce rămân? cu dureri în spate, cu regrete şi gust de bordel.
Yanle zăcea sus pe sobă dormind cu pisica mov în braţe. Am tras-o jos cu cârligul de rufe, i-am pus lipitori de argint am împăturit plapuma copilăriei şi am trimis-o la şcoală. Avea exact vârsta dezvirginării, pescarii o strigau vino în barca mea, nu se ducea, o ademeneau cu caramele false, cu poze porno şi promisiuni de căsătorie urgentisime, ba chiar fluturau fudulii de rechin în văzul micuţei, nu se uita..doar trecea mândră pe tocurile înalte ale mătuşii Ascension, înţepând aerul cu sânii încă nefolosiţi, ţepeni şi tari ca lemnul din care sculptorii desculţi ciopleau idoli cu falus primordial mari cât imaginaţia ei fierbinte cu care îşi dorea să fie atacată, violată de tot satul şi apoi transformată în sfânta Sodoma, mama tuturor fecioarelor portugheze care bântuiau marginea şoselei cerând să fie primite în castel...

AG

Proză: 

Comentarii