- să nu privești în apa morții -
îmi creștea iarba din gură
ca niște cuvinte verzi de dragoste.
în spatele pânzei de pe oglindă
desfăceam toate cele nouă lacăte
desfăceam toate cele nouă lanțuri.
ne iubeam
reflectați într-o oglindă fără lumină
ca și cum am fi trecut dincolo de ea.
numai firele de iarbă
creșteau înapoi prin pânză.
Poezie:
Comentarii
Virgil -
bun venit pe hermeneia in versul al doilea eu as renunta la "ca", probabil ca s-ar fi putut renunta si la "ne iubeam" de vreme ce in versul doi ne spui deja ca este vorba despre dragoste
Marquise de Sade -
mulțumesc pentru primire... nu pot să renunț la "ca", este un element necesar pt. comparație...și mie-mi pare că nu sună bine altfel... nici la "ne iubeam", se leagă cumva de restul, chiar dacă este o "repetiție", într-un fel. nu despre o iubire gen "cântecel" este vorba, ci de una dincolo de oglinda morții... mulțumesc pentru sugestii.