simt că mi-ai înghițit viața și ai plecat
cu o șapcă verde
pe un drum irlandez
numai tu știai că
jurnalul meu are pagini pătate de mâncare
mi-am dorit să mă cunosc
și îmi recit versuri din lermontov
când iubești se strigă se fac copii
se pun rufe la uscat
eu abia mișc o discuție până acolo unde
nu mai este
uneori aud toaca din copilărie
azi am aflat că au spart biserica din gutman
și mă tem că mâine voi urma eu
iar înăuntru nu va fi nimic
știu cum să te stochez
dar nici nu am încercat
e mult mai dureros decât smulgerea unghiilor
așa că ultima dorință mi-e
să fie urna banală
desigur că sunt obosit acum
ca un agent de asigurări când își învață replicile