Sonet 198

imaginea utilizatorului cvasiliu
CCLXXVI

Cu gloria odată și tu mă cauți ca să
Îmi cumpănești iubirea din versul ce îl scriu…
(N-ai fost nicicând sub pana-mi atâta de frumoasă
Și crâncenă, Iubito!) Dar este prea târziu!...
Degeaba-mi pui coroană; în locul primăverii
De-acum roiește-n mine iernaticul neant
Și-am prefăcut iubirea-n furnalele durerii
Prin alchimii celeste din vis în diamant.
Te iert! De-acum iubito, să nu-mi mai spui pe nume,
Dezleagă-mă de ruga «la bine și la rău»,
Întoarce-te cu-aceste bijuterii în lume
Și-aruncă-le mulțimii – triumful e al tău!
Refuz să gust iubirea și gloria-n amurg
Și-mi trag perdeaua noptii; mă-ntorc la Demiurg !

29 VII 2009