vorbește-mi în rusă

imaginea utilizatorului neverending
have you ever seen the rain

vorbește-mi în rusă
să iau accentul
să-l învârt în minte
zâmbind
prin fum

fluența ta e o apă caldă
pe care o ții strâns la piept
ar trebui s-o merit
sau să mi-o iau
sub șuvițele mele pare să se nască
dealul cu rufe albe în vânt
gustul libertății mele

lenevesc în haine moi cu picioarele pe pervaz
spre ploaie
așteptând într-un spațiu fără miros
să te mintă
gesturile mele
nici ele nu știu rusa

și așa mi se face
dor
de
o
viață
tragic
ca țipetele de pescăruși
din vene

viața aia vrac

vorbește-mi în rusă

Comentarii

e un inceput bun de a lua lectii de rusa si cel mai simplu e atunci cind cineva iti vorbeste; ca orice limba straina necunoscuta are un farmec aparte... sint imagini deosebite pe care le utilizezi cu simplitate ceea ce imprima un echilibru poemului. de exemplu: "vorbește-mi în rusă să iau accentul să-l învârt în minte zâmbind prin fum fluența ta e o apă caldă pe care o ții strâns la piept ar trebui s-o merit sau să mi-o iau"... samd exista un cor de rusi la metrou Chatelet pe care ii aud mereu...

neverending, vocea ta poetică este una care merită ascultată cu atenție, ai un spus dominat de o anume vibrație care pe mine una mă apropie, în poezia aceasta imaginea dealului cu rufe albe în vânt are o plasticitate care definește întregul text, părerea mea, depășești lirismul feminin de circumstanță, cred că reușești să dai contururi ferme și atrăgătoare ideii

Pot să dau o peniță pentru comentariul Arancăi? Felicitări Marina Nicolaev. Acesta e rolul criticii: după ce o citești să-nceapă să-ți placă poezia care la început nu ți-a plăcut.

Aranca da , e fascinant să ți se vorbească într-o limbă necunoscută pare că sunt numai chestii frumoase pentru corul de la Chatelet te invidiez elian vocea ta lângă a mea înseamnă mult cailean nu mi-am imaginat niciodată ca scriu poezii plăcute, de plăcut