Deasupra nimic nu se clatină

imaginea utilizatorului caminante

mă feresc de lucruri căzătoare
ascult bine șuierul de dinainte
știam o tipă care făcea fluiere
sau împăia animale
avea o viață extraordinară
mergea pe borduri și de fapt
asculta

umbra razantă a turnului din piață
mi s-a scurs pe picior
e drept că vântul
a bătut puțin înainte
citeam ceva sub o pulbere fină

mă simt ca și cum aș fi ajuns deja deasupra
și-aș merge pe stradă
c-un oraș de plastic în brațe
se uită mai ales copiii
cum caut un coș de gunoi

Comentarii

las' ca se clatina undeva inauntru!

las' ca se clatina undeva inauntru! prin scrisul asta parca ai lipi imagini de tot felul si genul pe un panou expus din intamplare pe site-ul asta poetic:) ganduri, amintiri inviate nu stiu de ce, perceptii - senzatii , sentimente, etc. Cum cauti un cos de gunoi care sa te scape de orasele plastificate? Mi-a placut ce ai scris aici

silviu wow.

silviu

wow. titlul mesajului tau m-a facut sa sar in sus, pur si simplu. mi se parea ca-i atat de invaluit mesajul incat nimeni nu-l va prinde. m-am jucat cu in-out si perspectiva la scara diferita. ai o intuitie foarte buna. multumesc de trecere, mi-a facut placere.

paul

daniela e ok, nu-ti face griji. :o)
impresia mea e ca n-are destula forta din cauza titlului, dar am vrut sa fie mai mult legat in idee chit ca-n felul asta pierde din atractivitate. ma bucur ca ti-a placut, poate ca-ncepe sa-mi placa si mie. :o))

pot spune cu mana pe inima ca

pot spune cu mana pe inima ca mi-era dor de tine.

daca ar fi dupa mine ti-as da numai penite. :) probabil pentru ca esti un om tare frumos.

oana uneori am impresia ca-s doar

oana

uneori am impresia ca-s doar un mizerabil cu ceva abilitati pacalitoare. mai ales cand mi se spune ca nu-s. atunci imi vine sa m-ascund, altfel e ca si cum as pacali copii. :o)

cristina

e uimitor (pentru mine)ca se simte asta. pentru ca e exact ce urmaresc, nu sufar poezia aglomerata si am tendinta sa aglomerez. iti multumesc pentru incurajari, imi fac bine.