am încercat să îmi țin respirația
în brațele tale
dacă aș fi murit ai fi fost într-o situație penibilă
ar fi trebuit să dai explicații să „ne” protejezi etc
aș fi rămas într-un fel cu tine pentru totdeauna
ca în filmele cu un strat subțire de new age
dacă nu muream însă
erau foarte multe șanse să rămîi impresionată
de ero(t)ismul meu
în mod tacit desigur
pentru că tu nu trădezi niciodată ce te afectează
dar eu aș fi știut (ca întotdeauna)
am fi continuat să căutăm o satisfacție și mai puternică apoi
cu riscul de a ne dezamăgi reciproc
am fi inventat tehnici bizare pentru sărut
iar tu mi-ai fi reproșat totul de la parfum
pînă la ritmul precaut al inimii
sau forma buzelor și a gîndurilor
oglinda din tavan s-ar fi prăbușit peste noi
numai în clipa cînd ai fi uitat
de tine
și de mine