ziua aceasta e exilată în xs
o caut cu vîrful ascuțit al mouse-ului
printre lagunele desktop-ului meu
mi se rupe limba mea emfază între țîțînii vechi
ai limbii rămîne
plonjez pe burtă ca un pachebot ca un dirijabil
mă lupt cu gravitatea momentului gata să nasc
lipindu-mă cu inima de coloanele arcuite ale palatinului
pipăi cărămizile fiecărei litere
o decojesc de pielița sunetului
îi mănînc semințele
una cîte una
degustînd adevărul septuagint
al celor care m-au învățat
că o zi e ca o mie de ani
și o mie de ani sînt ca o zi
încordată între coapsele mele
o împung ușor între coaste și o las să necheze
către toate nălucile răzgîiate
ale lui past tense