bine că există un capăt
când aceste invaginări de amibe se desfac
nu vor mai fi strategiile prin care ne sfâșiem sufletele zâmbindu-ne
cu tatonări și atacuri
replieri și intimidări
manipulări și alieri
se va termina cu scălâmbăielile creaturilor ce și-o trag înainte de a se devora
binecuvântată fie entropia care nimicește toate iubirea canibalilor
și ipocrizia de homunculuși frecangii și escroci
da, se va sfârși cu teoria jocurilor astea de nimic
vor veni apoi ani galactici întunecați
sute de miliarde de ani de tăcere
ca o energie neagră
până când universul se va nărui în radiații
și insula materiei se va scufunda lent în neant
cine știe
poate țesătura de stringuri se va rupe în altă parte
și din nou vor dansa electronii gopacul lor voios
iar viața se va isca non-ARN, pure energii gânditoare
ce nu se vor mânca între ele
vor fi fericite doar surfând pe coama undelor gravitaționale
ocolind infinitul
cine știe, poate și eu mă voi naște din nou ca una din ele
acolo ne vom iubi, pe tabla de șah a unor legi mai umane,
vangeliși, tagori, isadore
poate vom fi imortali
de ce nu
în definitiv
orice e posibil dacă ai suficient timp pentru a încerca
iar neantul în straniile sale combinații
are eternități la dispoziție
Comentarii
queen margot -
acest text tinde asimptotic spre poezie, sunt note disparate in jurul ideii de iubire, remarc anumite expresii, (imi place in mod deosebit ,,tesatura de stringuri'', iata calchierea englezescului string/s=corzi, sper ca am decriptat corect) parerea mea e ca nu scrii chiar rau, promiti insa amesteci prea tare niste lucruri iar amestecul e neomogen... limbajul il face sa devina putin neaccesibil, e pretentios scris.. e mai mult cerebral decat afect poate de aceea nu sensibilizeaza... in poezie cerebralul e invaluit in afect si nu dezgolit de acesta (desigur e o opinie) mai poate fi interpretat si prin incercarea eului liric de a/si camufla adevaratele trairi in spatele cuvintelor si notiunilor .. mesajul lui e invers proportional cu alambicitatea discursului ////iubind, ne innobilam..si tu si eu, aproapele sau departele...//// asa/i?
Doru Lubov -
Așa e, Margot, iubind ne înnobilăm. Eu nu am simțit cerebralitate când am scris acest text, simt că a venit din afecte, pentru că voiam să mă descarc de o tristețe, pe care în final am asezonat-o totuși cu o salată de speranță. Impresia de cerebralitate poate o lasă cuvintele rare, dar e lexicul meu, am citit mult și aceste cuvinte îmi vin firesc în minte, la fel ca și cele uzuale, clișeizate, din lexicul comun. Să renunț la ele ar însemna să mă forțez, să intervin în fluxul inspirației. Cine ar avea răbdarea să caute 3-5 cuvinte noi cu dexonline ar înțelege ușor că textul e coerent, structurat pe trei idei dispuse cronologic. Eu mereu caut în DEX când dau de cuvinte noi, îmi place sportul acesta al minții, și apoi e singura cale de a ne lărgi orizontul, nu? Oricum, mulțumesc pentru atenția cu care te-ai aplecat asupra textului, și pentru încurajare. O seară inspirată îți doresc!
emiemi -
Riscanta tehnica. Acelasi repros, prea multa tehnica, prea putina simtire. Personal, eu nu prea am inteles ce vrei sa spui. Fiecare insa cu structura lui.
Doru Lubov -
Mersi, Emiemi, pentru observație. Voi ține cont de ea.
Aranca -
Și eu cred că aici, în ciuda vocabularului ușor utopist (pe care uneori îl accept funcție de context), ai o tendință deviantă spre un peiorativ indigest. Ca de exemplu, "ipocrizia de homunculuși frecangii și escroci" sau "se va termina cu scălâmbăielile creaturilor ce și-o trag înainte de a se devora". E regretabil. Te pierzi. Ai putea excela în proza sf. Să dăm entropiei ce e al ei...