marlena -
"Uitarea dinainte", Ed Jacques Bremond, 2002
transparența drumului
m-a adus
în vaga cetate
infinit de lentă ora
în care ziua nu încetează
să scadă
până la curentul sub-ritmat
de străzile lungi
nu am văzut decât de două ori
vaga cetate
mereu încleștată de lentoare
o dată în vis
o dată în realitate
acolo unde realitatea nu are nimic real
nu am visat decât o dată
vaga cetate
dar a rămas
prinsă
în real de atunci
acolo unde timpul e lentoare
Traducere din limba franceza
Poezie:
Comentarii
Younger Sister -
Ritmul interior al acestor versuri, recitabilitatea este ceea ce mă reține pe această pagină. Cifre magice, cărări transcedentale între cele două lumi, o călătorie de poveste spre Eldorad, despre care nu pot să spun decît atît: m-a fascinat.
Sapphire -
Fascinanta lipsă a determinărilor, imagini care frizează limita între oniric, imaginație și real... am impresia ca spațiul și timpul încep să curgă și se deformează ca într-o pictură de Dali... și tot ca acolo, reușești să păstrezi în echilibru ritmul interior. Deosebit.
yester -
... bănuiesc cu umilință că acest poem a fost gândit în franceză. Însă calitatea traducerii mă determină să observ fluxul- refluxul acestei chei: "acolo unde realitatea nu are nimic real". Păstrarea unui "presupus vis" ilustrează anterioara afirmație. Am îndrăgit sintagma:"acolo unde timpul e lentoare". Legătura acesteia intrinsecă de titlu mi-a dat curajul de a spune că: lentoarea e ireală. În jurul nostru e orice, numai lentoare nu. Pornind de aici, bat câmpii mai frumos, poate, afirmând că timpul este acel "nimic real". Bref: realitatea nu are timp! "Acum" nu exisă!( Sau: dupe cum s-a afirmat: visul e o realitate fără nik real.) Îmi place poemul! cu sympatheia, Paul