poveste abstractă din cartierul de est

imaginea utilizatorului aquamarine

la pagina 29 ne-am întâlnit
aveam un singur crez și-l dezlipeam repede
de pe toate cutiile pe care scria fragile

îmi citeai din cărțile tale de istorie seara
înainte de a adormi
îți lăsai capul
pe o pernă în care înotau mulți pui de lebadă mici

dragostea e o boală
îmi spuneai
dar nu te poate ucide te face mai blând și mai bun/visele sunt ascunse-n puf
iar puful zboară
așa că o să fie o moarte perfectă

îți ziceam acum oprește-te
așează-ți capul pe pernă și nu te opri niciodată
să privești perdelele dese
să îți poți imagina încă o dată
că vei rămâne aici pentru totdeauna
înfășurat în mătase ca într-un giulgiu
frumos

tu îmi spuneai sunt aproape sigur
că am dreptate
sufletul meu e nemuritor / pe drum nu mă sperie nimic
doar liniștea
și mașinile rapide în care-mi privesc în viteză reflexia

și ieșeam dimineața amândoi să
privim puii de lebădă /niște păsări frumoase
pe lac plutind grațios, nemișcate.

Comentarii

Atentie un pic la limba romana in

Atentie un pic la limba romana in acest text. Sunt cateva mici greseli ce pot fi indreptate rapid:

innotau, aseaza-ti

In rest, pot sa zic ca ai scris un text gingas, ultimele doua strofe au reusit sa imi induca o stare de nostalgie. Mai ales datorita faptului ca imi amintesc de locurile natale. Succes.

Ionut, multumesc frumos pentru

Ionut, multumesc frumos pentru trecere. Am corectat " innotau" , la "aseaza-ti", stiu ca este o problema, dar mie nu imi place cum suna asaza, asa ca am sa inlocuiesc cuvantul acolo. Succes si tie.